Alexander, felicitări celui de-al 13-lea președinte al Finlandei”, a recunoscut la televiziunea publică Pekka Haavisto, fost ministru al afacerilor externe și membru al Ecologiștilor, dar care a candidat ca independent.
Alexander Stubb a obținut 51,7% din voturi, după numărarea a 98,3% din buletinele de vot. 70,7% din cei aproximativ 4,3 milioane de alegători s-au prezentat la urne în acest al doilea tur de scrutin.
„Singurul lucru la care mă pot gândi acum este recunoștința: este o mare victorie pentru democrația din Finlanda și sunt extrem de mândru de toți finlandezii care au votat”, a reacționat Alexander Stubb la publicarea rezultatelor provizorii.
Sancțiuni mai dure împotriva Moscovei
Cu puteri limitate în comparație cu cele ale primului-ministru, șeful statului, ales pentru șase ani, conduce politica externă a țării în strânsă colaborare cu guvernul. El este, de asemenea, comandantul suprem al forțelor armate. Acest rol important a căpătat o semnificație și mai mare în lumina evoluțiilor geopolitice din Europa și a aderării la NATO a Finlandei, care are o frontieră comună de 1 340 de kilometri cu Rusia.
Neutră în timpul Războiului Rece, țara nordică a pus capăt celor trei decenii de nealiniere militară după invazia Ucrainei, devenind membră a Alianței Atlantice anul trecut, spre marea nemulțumire a Rusiei, care a promis că va răspunde cu „contramăsuri”.
La sfârșitul lunii august, Finlanda s-a confruntat cu un aflux de migranți la granița sa estică, acuzând Moscova că orchestrează o criză a migrației. Helsinki și-a închis frontiera cu vecinul său în noiembrie anul trecut, o măsură susținută de toți candidații din aceste alegeri.
„Faptul că tocmai am aderat la NATO are o importanță considerabilă”, spune Theodora Helimaki, cercetător în științe politice la Universitatea din Helsinki, deoarece modul în care NATO va fi prezent în Finlanda „va fi în mare parte o sarcină pentru noul președinte”.
Alexander Stubb și Pekka Haavisto, ambii foști miniștri de externe, împărtășesc același punct de vedere în ceea ce privește poziția față de Rusia, cu o întărire a sancțiunilor împotriva Moscovei.
„Situația politică internațională este foarte dificilă pentru noi în acest moment și cred că avem cu adevărat nevoie de un președinte care să poată lucra cu diferitele partide politice și care să poată negocia”, a explicat un alegător, Maarit Tarkiainen, un medic în vârstă de 46 de ani.
Prezența NATO
În 2022, fostul președinte, Sauli Niinistö, ales în 2012 și cunoscut ca fiind liderul european în exercițiu care a vorbit cel mai des cu Vladimir Putin, l-a contactat direct pe acesta pentru a-i anunța decizia de a adera la NATO.
De atunci, a fost liniște totală, iar acum niciunul dintre candidați nu se așteaptă la un telefon de la Kremlin după alegeri. „Vreau ca (următorul președinte) să fie la fel de bun ca predecesorul său”, a declarat Joakim Björnström, în vârstă de 36 de ani, un locuitor al capitalei.
Diferența dintre candidați, ambii liberali, se concentrează pe problema depozitării și transportului de arme nucleare în Finlanda.
Pekka Haavisto nu dorește să autorizeze acest lucru, deși, în calitate de membru al NATO, țara nordică trebuie să participe la exerciții legate de politica nucleară a Alianței.
În schimb, Alexander Stubb consideră că Finlanda nu trebuie să excludă „nicio componentă” din politica de descurajare nucleară a NATO.
Traducere de Adelina Bistrian după articolul publicat de France 24
Sursa: RFI