Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus programul de guvernare și lista miniștrilor
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie, la Senat și la Camera Deputaților programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv. Documentul fusese finalizat vineri, iar conducerile PNL, USR și UDMR aprobaseră în aceeași zi programul și nominalizările pentru ministere.
Cabinetul propus are 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, câte unul din partea fiecăreia dintre cele trei formațiuni. Mircea Abrudean, din partea PNL, este propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Radu Miruță, de la USR, urmează să ocupe funcțiile de vicepremier și ministru al Apărării Naționale, iar Tánczos Barna, din partea UDMR, este propus vicepremier și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Lista miniștrilor propuși
Din partea PNL, Alexandru Nazare este propus la Ministerul Finanțelor, Raluca Turcan la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Oana Gheorghiu la Sănătate, Dragoș Pîslaru la Investiții și Proiecte Europene, Mihai Dimian la Educație și Cercetare, iar Sebastian Burduja la Energie. Lista liberalilor a fost aprobată în unanimitate vineri de Biroul Politic Național al PNL.
USR îi propune, pe lângă Radu Miruță la Apărare, pe Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe, Cătălin Drulă la Transporturi și Infrastructură, Irineu Darău la Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism și Diana Buzoianu la Mediu, Ape și Păduri. UDMR îi are pe Tánczos Barna la Agricultură, Cseke Attila la Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație și pe Bulcsú Koppány Ötvös la Cultură.
Pentru Ministerul Justiției, cele trei formațiuni o susțin pe Andrea Chiș, fostă judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, propusă ca independentă. Dan Reșitnec, din partea USR, este propus pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru.
Obiectivele programului de guvernare
Programul prevede că pensionarea anticipată ar dispărea în sistemele unde ieșirea la pensie are loc prea devreme, iar cumulul pensiei cu salariul la stat ar fi interzis. Pensiile speciale din apărare și ordine publică s-ar calcula după contribuție și vechime. Ajutoarele sociale ar fi condiționate de muncă sau formare pentru persoanele apte, iar părinții care revin la muncă după primele șase luni ar păstra indemnizația de creștere a copilului.
Documentul introduce „Contul Viitorului”, un cont de economii și investiții deschis pe numele copilului. Ținta de deficit pentru 2026 rămâne 6,2% din PIB, iar pentru 2030 obiectivul este sub 3%. Programul promite că nu vor exista taxe noi, iar TVA ar scădea la 19%, fără un termen precis. Impozitul minim pe cifra de afaceri ar fi eliminat de la 1 ianuarie 2027, iar pensiile și alocațiile ar fi indexate în 2027, în limitele traiectoriei de deficit.
Noua lege a salarizării unice ar trebui adoptată până la 31 octombrie 2026. ANAF s-ar reunifica cu Vama, ar face controale pe bază de risc și ar introduce un sistem bonus–malus pentru conducere. Numărul parlamentarilor ar scădea cu 13%, dar sistemul electoral rămâne același. Fiecare minister ar avea cel mult trei secretari de stat, agențiile cu atribuții suprapuse ar fi comasate, iar în administrația centrală s-ar aplica regula „o angajare la două plecări”.
Atribuțiile de urbanism, transport, educație și sănătate din București ar trece de la sectoare la Primăria Generală. Programul prevede și un „dividend al reformei”: din iulie 2027, jumătate din economiile certificate ar merge la reducerea taxării muncii.
Audieri și vot în Parlament
Siegfried Mureșan a declarat că se așteaptă ca audierile miniștrilor propuși și votul de învestitură să fie organizate la începutul săptămânii viitoare, astfel încât procedura să fie încheiată marți sau, cel târziu, miercuri. Premierul desemnat s-a întâlnit vineri și cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, unde i-a prezentat șefului statului programul de guvernare.
Mureșan este a treia persoană desemnată în acest an să încerce formarea unui nou Guvern după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai. Eugen Tomac, desemnat în iunie, și-a depus ulterior mandatul după ce nu a reușit să formeze o majoritate, iar Adrian Veștea nu a obținut voturile necesare în Parlament.