CCR analizează contestația privind respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă.

Curtea Constituțională și Contestațiile Candidaturilor

Într-o lume în care legalitatea și etica sunt adesea puse la îndoială, Curtea Constituțională a României își menține poziția de bastion al justiției. Într-o recentă ședință, judecătorii Curții s-au adunat pentru a analiza o serie de contestații legate de respingerea unor candidaturi la alegerile prezidențiale. Printre acestea, se numără și contestația formulată de avocatul Botomei Vasile, un personaj cu un trecut controversat, condamnat anterior pentru crearea unui sistem ilegal paralel de practicare a avocaturii în România.

Contestații și Rezultate

Curtea Constituțională a analizat, de asemenea, contestații împotriva neînregistrării candidaturilor Cristinei Tufănoiu și lui Mîndru Petru la alegerile prezidențiale din 2024. Într-o mișcare care subliniază seriozitatea și rigurozitatea procesului juridic, Curtea a respins o serie de contestații, inclusiv una a Dianei Șoșoacă, față de neînregistrarea candidaturii sale la Președinție. Alte sesizări respinse au vizat candidaturile lui Lasconi și Ciolacu, precum și contestații ale altor candidați, nemulțumiți că Biroul Electoral Central le-a respins dosarul de candidatură.

Reacția Dianei Șoșoacă

În urma respingerii candidaturii sale, Diana Șoșoacă a criticat aspru hotărârea Curții Constituționale, numindu-i pe judecătorii CCR „trădători”, „staliniști și naziști”. Într-o declarație plină de furie și indignare, ea a afirmat că judecătorii CCR s-au antepronunțat privind un eventual comportament al său ca președinte și a promis că îi va da în judecată pe membrii CCR.

Condițiile de Eligibilitate și Jurământul de Credință

Curtea Constituțională a subliniat că înregistrarea candidaturii Dianei Șoșoacă încalcă unele condiții de eligibilitate, cu referire la „valorile democrației, la statul de drept, la respectarea Constituției corelate cu garanția politicomilitară a acestora, respectiv apartenența României la UE și NATO”. Curtea a susținut că „elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”.

Sursa: Digi24