Motivul febrei europene a votanților de extremă dreapta: feminismul liberal?
În ultimii ani, Europa a fost martora unei schimbări semnificative în comportamentul alegătorilor, care au început să se îndepărteze de partidele tradiționale, îmbrățișând în schimb formațiuni populiste de extremă dreapta radicală. Această tendință a fost analizată într-un studiu recent, care sugerează că un factor important în această migrație electorală ar putea fi feminismul liberal. Conform cercetărilor realizate de proiectul UNTWIST, finanțat de Uniunea Europeană și coordonat de Universitatea spaniolă Pablo de Olavide, alegătorii se simt neîmpliniți în privința revendicărilor lor fundamentale, cum ar fi locurile de muncă și locuințele.
Studiul, parte a programului Horizon Europe, a fost realizat pe baza a 18 grupuri de discuții din diverse țări europene, inclusiv Spania, Regatul Unit, Germania, Danemarca, Ungaria și Elveția. Participanții, care au votat anterior pentru partidele tradiționale, au explicat că s-au orientat spre extrema dreaptă în căutarea unor soluții la problemele cu care se confruntă.
Sentiment de „oboseală a emancipării” în rândul femeilor
Antonia Ruiz, coordonatoarea științifică a UNTWIST, a subliniat că această schimbare de vot este influențată de ceea ce ea numește „ipoteza pierzătorilor globalizării”. Aceasta sugerează că o parte a populației, afectată de efectele negative ale globalizării, își îndreaptă furia și dezamăgirea către partidele tradiționale, pe care le consideră responsabile pentru situația lor. În rândul alegătorilor, inclusiv femeile, se observă un sentiment de „oboseală a emancipării”, care provine din presiunea de a se integra în forța de muncă în condiții precare, în timp ce continuă să fie responsabile de îngrijirea copiilor.
În acest context, bărbații își exprimă nemulțumirea față de legislația muncii și relațiile de muncă, în timp ce femeile subliniază insecuritatea economică și cer condiții mai bune de muncă și salarii mai mari. Ambele sexe sunt de acord că este „nedrept” ca anumite grupuri sociale să beneficieze de ajutoare publice, ceea ce reflectă o frustrare comună față de sistemul politic actual.
Critica partidelor tradiționale și ascensiunea extremei drepte
Participanții la studiu consideră că partidele tradiționale nu reușesc să răspundă adecvat nevoilor sectoarelor vulnerabile ale populației, ceea ce creează o „lacune” exploatată de partidele emergente de extremă dreapta. Aceste formațiuni reușesc să propună discursuri care contestă drepturile la egalitate de gen, atrăgând astfel votanți care se simt abandonați de vechile structuri politice.
Antonia Ruiz afirmă că votul exprimat de acești alegători este mai degrabă unul „expresiv” decât „instrumental”, având ca scop pedepsirea partidelor tradiționale, fără a aștepta neapărat o îmbunătățire a situației lor prin votul pentru extremele drepte. Această dinamică electorală subliniază o criză profundă în încrederea publicului în sistemul politic actual și o căutare disperată de soluții alternative.
Concluzie
În concluzie, migrarea alegătorilor către partidele de extremă dreapta este un fenomen complex, influențat de o serie de factori socio-economici și culturali. Feminismul liberal, deși a adus progrese semnificative, pare să fi generat și o reacție adversă în rândul unor segmente ale populației, care se simt lăsate deoparte de promisiunile de emancipare. Această situație subliniază nevoia urgentă de a aborda problemele fundamentale ale cetățenilor, pentru a restabili încrederea în partidele tradiționale și a preveni ascensiunea extremismului politic în Europa.