23.000 de copii din România abandonează școala anual. Ce soluții oferă ministrul Educației

Abandonul școlar: o criză națională ascunsă sub preș

Într-o Românie care se pretinde modernă și europeană, 23.000 de copii abandonează școala anual. Această statistică revoltătoare, prezentată de ministrul Educației, Daniel David, nu este doar un număr, ci o mărturie a eșecului sistemic al statului de a proteja viitorul generațiilor tinere. Într-o declarație recentă, ministrul a subliniat că problema abandonului școlar este „foarte reală” și că rădăcinile acesteia sunt adânc înfipte în contextul social, metodele de predare și lipsa orientării profesionale.

Contextul social: sărăcia, rușinea unui stat eșuat

Ministrul David a identificat sărăcia ca fiind unul dintre factorii principali ai abandonului școlar. Familiile care nu își permit să-și trimită copiii la școală sunt o realitate rușinoasă pentru un stat care, în 2025, încă se confruntă cu copii care suferă de foame. Este inadmisibil ca într-o țară europeană, copiii să fie privați de educație din cauza lipsei resurselor de bază. Proiectul „Masa sănătoasă” este văzut ca o soluție temporară, dar insuficientă, pentru a atrage copiii la școală prin oferirea unei mese calde. Totuși, această inițiativă nu poate substitui nevoia de politici sociale coerente și sustenabile.

Metodele de predare: un sistem educațional încremenit în trecut

Un alt factor critic identificat de ministru este metoda de predare, care, în multe cazuri, rămâne anacronică și descurajantă. Practici precum dictarea mecanică din manuale nu doar că nu inspiră elevii, dar îi îndepărtează de școală. Profesorii, în loc să fie mentori și surse de inspirație, devin adesea simboluri ale unui sistem rigid și lipsit de empatie. Este nevoie de o reformă profundă în modul în care cadrele didactice sunt formate și susținute pentru a crea un mediu educațional atractiv și relevant.

Orientarea profesională: un lux inaccesibil

Abandonul școlar nu se limitează la nivelul preuniversitar. La nivel universitar, mulți studenți descoperă că specializările alese nu corespund așteptărilor lor, din cauza lipsei unei orientări profesionale adecvate. Această problemă reflectă un alt eșec al sistemului educațional, care nu reușește să ghideze tinerii către cariere care să le valorifice potențialul. Fără o direcție clară, mulți studenți renunță, perpetuând un cerc vicios al inadecvării și dezamăgirii.

Un viitor incert pentru generațiile tinere

Problema abandonului școlar este mai mult decât o criză educațională; este o criză morală și socială care reflectă prioritățile greșite ale statului român. În timp ce politicienii dezbat măsuri fiscale și bugete, viitorul a zeci de mii de copii este sacrificat pe altarul indiferenței. Soluțiile propuse, deși bine intenționate, sunt insuficiente în absența unei voințe politice reale de a aborda cauzele profunde ale acestei probleme. Într-o societate care se laudă cu valorile europene, abandonul școlar ar trebui să fie o excepție, nu o normă.

Concluzie: un apel la responsabilitate

În fața acestor realități, este imperativ ca autoritățile să își asume responsabilitatea și să implementeze politici care să combată sărăcia, să modernizeze metodele de predare și să ofere orientare profesională adecvată. Fără aceste măsuri, abandonul școlar va continua să fie o pată rușinoasă pe obrazul unei națiuni care pretinde că își respectă cetățenii și viitorul.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/politic/23-000-de-copii-in-romania-abandoneaza-scoala-in-fiecare-an-ce-solutii-are-ministrul-educatiei-22640526