Presa internațională despre criza politică din România după respingerea Guvernului Mureșan
Parlamentul de la București a respins miercuri propunerea de guvern condusă de Siegfried Mureșan, iar votul a fost relatat pe larg de publicațiile internaționale, care atrag atenția asupra prelungirii crizei politice și asupra riscurilor economice pentru România.
Guvernul propus de Siegfried Mureșan a primit 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, mult sub cele 233 necesare pentru învestire.
Reuters: criza amenință ratingul de investiții al țării
Agenția Reuters a scris că eșecul lui Siegfried Mureșan la votul de învestire prelungește o criză politică ce amenință ratingul de investiții al României. Potrivit agenției, Mureșan este a treia propunere de premier respinsă de președintele Nicușor Dan de la prăbușirea guvernului de coaliție pro-europeană, în urmă cu aproape cinci luni.
Reuters notează că votul de miercuri ridică posibilitatea ca Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune critică la adresa Uniunii Europene, a NATO și a ajutorului acordat Ucrainei, să formeze o nouă majoritate de guvernare alături de social-democrații de stânga (PSD). Analiștii avertizează că un astfel de scenariu ar putea compromite eforturile României de a reduce deficitul bugetar, cel mai mare din UE raportat la dimensiunea economiei.
Agenția amintește că PSD, cel mai mare partid din Parlament, a provocat căderea guvernului de coaliție din care făcea parte la începutul lunii mai, iar la începutul acestei săptămâni a declarat că nu mai exclude formarea unui guvern împreună cu AUR. Reuters scrie că AUR conduce în sondaje cu 40% din intențiile de vot, mai mult decât dublu față de susținerea PSD, și a insistat pentru alegeri anticipate, fără a exclude colaborarea cu stânga.
POLITICO: Nicușor Dan nu dorește dizolvarea Parlamentului
Și POLITICO a relatat despre eșecul învestirii Guvernului Mureșan, care nu a strâns cele 233 de voturi necesare. Publicația scrie că respingerea adâncește criza declanșată odată cu prăbușirea coaliției în luna mai.
POLITICO arată că președintele Nicușor Dan, un moderat independent, l-a propus pe eurodeputatul Mureșan pentru funcția de premier, însă parlamentarii au refuzat să-i susțină candidatura. Publicația europeană notează că Nicușor Dan nu dorește dizolvarea Parlamentului pentru un scrutin național care ar avantaja, cel mai probabil, AUR, formațiune care conduce în prezent în sondaje. Președintele dorește ca liderii politici aflați în conflict să lase deoparte divergențele și să ajungă la o înțelegere pentru a susține o nouă coaliție.
O nouă nominalizare sau alegeri anticipate
Respingerea Guvernului Mureșan nu înseamnă automat că România merge la alegeri anticipate. Constituția îi permite președintelui să desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru, iar candidatul desemnat trebuie să ceară Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și a listei Cabinetului. Dizolvarea Parlamentului este o posibilitate, nu o obligație pentru Nicușor Dan în acest moment.
Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvare, iar noul Parlament trebuie convocat în cel mult 20 de zile de la alegeri.
Nicușor Dan a declarat marți, într-o conferință de presă, că alegerile anticipate nu sunt o soluție, deoarece ar reprezenta o continuare a instabilității și a neîncrederii cetățenilor și a piețelor financiare.
Reuters citează declarația profesorului de științe politice Sergiu Mișcoiu, care spune că Nicușor Dan ar putea face noi încercări pentru desemnarea unui premier. Analiștii se așteaptă ca acesta să facă noi încercări de a desemna un prim-ministru, iar dacă toate celelalte variante eșuează, ultima soluție ar fi un guvern de tehnocrați până la sfârșitul anului, un guvern care nu va putea realiza mare lucru fără o majoritate parlamentară, a declarat Sergiu Mișcoiu.
Impactul economic al prelungirii crizei
Reuters notează că leul a rămas miercuri stabil față de euro, întrucât rezultatul votului fusese deja anticipat de piață, însă moneda a pierdut 3,5% din valoare în acest an, având o evoluție mai slabă comparativ cu monedele altor state din Europa Centrală și de Est. Agenția scrie că agențiile de rating urmăresc capacitatea României de a adopta bugetul pentru 2027 și de a continua reducerea deficitului. Menținerea ratingului României la ultima treaptă a categoriei „investment grade” depinde și de capacitatea autorităților de a avansa cu măsurile bugetare.