Investigația franceză: Rusia și alegerile prezidențiale din România
O anchetă jurnalistică de amploare, realizată de publicația franceză Mediapart.fr, dezvăluie implicarea Federației Ruse în alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2024, ulterior anulate. Conform investigației, Serviciul Român de Informații (SRI) a detectat un atac cibernetic orchestrat de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), care a vizat serverele Autorității Electorale Permanente (AEP). Acest atac a fost doar vârful aisbergului într-un plan mai amplu de influență politică.
Diana Șoșoacă: Prima alegere a Kremlinului
Într-un scenariu care pare desprins dintr-un thriller politic, Rusia ar fi avut intenția de a susține un candidat cu viziuni suveraniste, capabil să polarizeze electoratul român. Diana Șoșoacă, lidera partidului S.O.S. România, a fost identificată drept prima opțiune a Kremlinului. Planul era ca aceasta să ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar partidul său să obțină cel puțin 30% din voturi la alegerile parlamentare.
Strategia Moscovei nu s-a limitat la susținerea unui candidat. Scopul final era de a exploata nemulțumirile populației față de corupție și război, pentru a bloca sprijinul militar al României către Ucraina. Această tactică subliniază o încercare clară de a destabiliza politica externă a României și de a influența deciziile strategice ale statului.
Reorientarea către Călin Georgescu
După ce candidatura Dianei Șoșoacă a fost blocată, Kremlinul a fost nevoit să-și regândească strategia. Astfel, atenția s-a îndreptat către Călin Georgescu, un alt personaj cu potențial de a servi interesele rusești. Deși acesta nu a promovat inițial narative pro-ruse evidente, anularea alegerilor de către Curtea Constituțională a României (CCR) a oferit Moscovei o oportunitate de a amplifica retorica destabilizatoare, calificând decizia drept „o lovitură de stat”.
Documente declasificate în urma unei ședințe CSAT, semnate de SRI, STS, MAI și SIE, au confirmat atacuri coordonate asupra infrastructurii AEP. Mai mult, campanii bine orchestrate pe platforme precum TikTok au fost identificate ca fiind în favoarea lui Călin Georgescu, deși fără a numi explicit Rusia ca autor al acestor acțiuni.
Consecințele interferenței ruse
Aceste dezvăluiri ridică întrebări serioase despre vulnerabilitatea procesului electoral din România și despre capacitatea instituțiilor statului de a proteja democrația. Implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității naționale și a stabilității regionale. Într-un context geopolitic tensionat, astfel de acțiuni subminează nu doar integritatea alegerilor, ci și încrederea cetățenilor în instituțiile democratice.
În timp ce investigația continuă să scoată la lumină detalii șocante, rămâne de văzut cum vor răspunde autoritățile române și partenerii internaționali la aceste provocări. Cert este că lecțiile învățate din acest episod trebuie să conducă la măsuri mai stricte de securizare a proceselor electorale și la consolidarea mecanismelor de apărare împotriva influențelor externe.