ICCJ, după decizia CCR privind restanțele magistraților: „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”
Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat miercuri după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între cele două instituții, în disputa legată de plata restanțelor salariale ale magistraților.
Instanța supremă susține că Executivul nu a indicat nicio competență constituțională pe care ICCJ și-ar fi însușit-o și afirmă că CCR nu poate fi folosită drept cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești.
Curtea Constituțională a stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte și a respins, ca neîntemeiată, sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan. Soluția a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Într-un comunicat intitulat „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, instanța supremă susține că demersul Guvernului nu a demonstrat existența unui blocaj între autoritățile statului.
„Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituțional. În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale, magistrații”, a transmis ICCJ.
„CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac”
Înalta Curte consideră că nemulțumirea Guvernului față de soluția pronunțată în primă instanță nu putea fi transformată într-un conflict juridic de natură constituțională.
„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, se arată în comunicat.
Instanța supremă a luat act și de faptul că verdictul a fost adoptat cu majoritate de voturi și a apreciat că judecătorii constituționali care au susținut soluția au demonstrat „atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat”.
Potrivit ICCJ, decizia transmite că „rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”.
Disputa vizează restanțe salariale de 4,8 miliarde de lei
Sesizarea a fost depusă de Ilie Bolojan după ce Înalta Curte a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță procesul privind plata restanțelor salariale rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plății, inclusiv prin rectificare bugetară. Premierul interimar a indicat o sumă de 4,8 miliarde de lei.
Instanța a stabilit că hotărârea trebuie executată în termen de zece zile de la rămânerea sa definitivă, sub sancțiunea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, echivalentul a aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pentru fiecare zi de întârziere. Hotărârea nu este definitivă, fiind contestată de Guvern și de Ministerul Finanțelor.
În sesizarea adresată CCR, Ilie Bolojan a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și celei legislative în administrarea finanțelor publice. El a argumentat că puterea judecătorească nu poate stabili modul în care sunt împărțiți banii din buget și nu poate obliga Guvernul să aloce fonduri unui singur sector.
Curtea Constituțională a respins însă sesizarea, iar procesul privind plata efectivă a restanțelor salariale își continuă parcursul în instanță.