Repatrierea fugarilor: o sarcină costisitoare pentru statul român
În ultima săptămână, zece persoane urmărite internațional, cu mandate de executare a pedepselor privative de libertate sau de arestare preventivă, au fost aduse înapoi în țară, conform datelor furnizate de Poliția Română. Acești indivizi, cu vârste cuprinse între 27 și 48 de ani, au fost repatriați din Franța, Italia, Spania, Germania și Marea Britanie, pentru a-și executa sentințele sau mandatele.
Acuzații grave și pedepse severe
Printre cei zece repatriați, se numără un bărbat de 48 de ani din Olt, urmărit internațional pentru tentativă de omor. Acesta a fost adus din Germania, având un mandat de executare pentru o pedeapsă cu închisoarea de 4 ani. De asemenea, un alt bărbat în vârstă de 46 de ani, din București, era urmărit internațional pentru trafic de migranți. Acesta a fost adus din Marea Britanie, cu un mandat de arestare preventivă. Acuzațiile aduse celor zece repatriați includ furt calificat, viol, tentativă la omor, trafic de migranți și corupere de minori.
Costurile repatrierii: o povară pentru statul român
În 2023, statul român a adus înapoi în țară peste 700 de fugari. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat în martie a.c. că „de la începutul anului, în decurs de două luni și jumătate, au fost aduși 178 de fugari în România. România anul trecut a fost obligată să plătească peste 20 milioane de lei pentru a aduce în țară fugarii”. În ianuarie, ministrul Justiției a afirmat că „autoritățile române au preluat din străinătate 1004 persoane condamnate anul trecut, dintre care 735 de fugari și 269 de deținuți transferați”.
Noua lege: o măsură de descurajare a infracțiunilor
Legea promulgată la începutul lunii iunie vizează limitarea fenomenului „fugarilor” și descurajarea atitudinii infracționale. Aceasta îi obligă pe fugari să-și suporte cheltuielile de aducere în țară. „Este un lucru de bun simț și absolut normal într-un stat de drept”, a spus Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, despre noul act normativ.
Sursa: Digi24