Verdictul Curții Supreme în cazul Anderson-contra-Trump
Verdictul Curții Supreme în cazul Anderson-contra-Trump, așteptat din oră în oră, va veni cu siguranță înainte de 5 martie, când în statul direct interesat, Colorado, și în alte 15 state au loc preliminare prezidențiale Republicane. Curtea Supremă coloradiană a invalidat cu majoritate simplă, la 18 decembrie trecut, decizia unei instanțe inferioare care, în replică la o contestație înaintată de șase alegători, printre care Norma Anderson, stabilise că Donald Trump este eligibil în pofida faptului că faptele fostului șef al Casei Albe la 6 ianuarie 2021 întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de insurecție. Argumentul inițial, respins în apel, era că articolul 3 al Amendamentului al XIV-lea la Constituție, articol parafat în 1868 și numit „clauza de descalificare”, nu se aplică funcției prezidențiale. Subiectul s-a aflat și în centrul audierii de la Curtea Supremă, care s-a desfășurat la 8 februarie. Formularea vagă a textului relevant a furnizat o neobișnuit de largă marjă de manevră unui plen care cuprinde șase juriști conservatori– trei dintre ei numiți de împricinat–dar alinierile n-au urmat conturul previzibil. Scepticismul dominant a molipsit și judecătoare precum Elena Kagan și Ketanji Brown Jackson, numite de Barack Obama respectiv Joe Biden. „Ce mă preocupă este că pozițiile descalificabile sunt listate, dar cea de președinte nu figurează pe listă „, a spus a doua, iar prima s-a întrebat, pe o temă conexă, cea a autorității statelor de a lua unilateral decizii de excludere electorală (așa numitul caracter executoriu al articolului 3), „ce drept ar avea un singur stat să ia decizii nu doar pentru proprii lor cetățeni ci și pentru restul țării”? O interogațiune extrem de relevantă și tempestivă, în condițiile în care rămân pe rol nouă procese de ineligibilitate, suspendate în diverse stadii în așteptarea hotărârii instanței supreme.
Replici cheie și argumente
Mark Graber: Republicanii se temeau că foșți secesionisti ar putea ajunge la cârma guvernelor statale sau naționale. Au făcut, în consecință două lucruri. Mai întâi, au schimbat sistemul de reprezentare pentru asigurarea de majorități unioniste și mobilizarea votului afro-american, creând astfel condițiile în care fostele state secesioniste puteau pierde aproximativ jumătate din ponderea electorală. Apoi, au stabilit prin amendament constituțional că participanții la insurecția anti-unionistă sunt ineligibili pentru în funcții statale sau federale, iar cei în exercițiu sunt revocabili. În acest fel, au încercat să neutralizeze politic fosta clasă a proprietarilor de sclavi care au ocupat cu toții poziții la diverse nivele ale statului.
Argumentele avocatului lui Trump
Mark Graber: Prima lui aserțiune, că Trump n-a fost niciodată un „oficial”, se bazează pe o lectură strictă a textului original, care în anumite contexte nu include președintele în această categorie. Numai că, în anul parafării, 1868, toți cei care au abrobat textul l-au inclus pe președinte în categoria „funcționar al statului federal”. Trei săptămâni după promulgarea Amendamentului XIV, un raport parlamentar aprobat cu 96 de voturi la 4 afirma că „oficial ales” și „oficial numit” sunt în lumina articolului 3 termeni perfect echivalenți. Al doilea argument al avocatului lui Trump a fost că Parlamentul trebuie să abrobe legislația care să implementeze articolul 3 al amendamentului care, cu alte cuvinte, n-ar avea un caracter executoriu. Dacă aşa ar sta lucrurile, Amendamentul al XIII-lea, care a scos în afara legii sclavia și care era formulat în termeni similari, n-ar fi putut fi pus în practică fără o rezoluție prealabilă a legislativului federal. E bineînțeles absurd, și nu există nici un motiv să tratăm diferit amendamentul al XIV-lea. În sfârșit Trump susține că acțiunile lui din ziua răzmeriței nu pot fi calificate drept „participare”. Faptele îl contrazic, cu martori. A fost activ pe Twitter. Când i s-a spus că mesajele sale pot provoca violență, ce-a făcut? A twittat și mai abitir. Le-a transmis suporterilor să vină la Washington pentru că va fi „rupere”. Știa, la 6 ianuarie, că unii dintre suporterii săi erau înarmați și plănuiau să ia cu asalt Capitoliul. Cum a răspuns Trump? Le-a reamintit că dacă ești furat e normal să fii dur. Persoane rezonabile precum judecătorii Curții Supreme din Colorado sunt îndreptățiți să conchida, pe baza acestor fapte, că Trump a incitat la insurecție.
Sursa: RFI