Sesizarea lui Grindeanu privind un posibil conflict constituțional Parlament – Guvern

Curtea Constituțională discută sesizarea privind un posibil conflict între Parlament și Guvern

Curtea Constituțională a României ar putea adopta miercuri o decizie în cazul sesizării formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Sesizarea are legătură cu emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE.

Sorin Grindeanu a solicitat Curții Constituționale să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească conduita de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.

În sesizare se arată că conflictul este generat de două conduite ale Guvernului: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026, și publicarea acesteia în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, de un Guvern care, potrivit articolului 110 alineatul (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, fără competență de legiferare delegată.

De asemenea, sesizarea menționează că prin această ordonanță au fost reglementate soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și la Senat. Astfel, susține autorul sesizării, Guvernul s-a transformat dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, nesocotind obligația de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării.

Conform sesizării, din analiza cronologiei procedurale și a conținutului actelor normative implicate reiese că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței de urgență în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

Sesizarea mai arată că expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că completările aduse în ședința de Guvern au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului.

În concluzie, potrivit președintelui Camerei Deputaților, prin conduita sa, Guvernul nu doar că a intervenit într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci a anticipat și a substituit rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de articolul 1 alineatul (4) din Constituție.