CCR dezbate sesizarea privind conflictul constituțional dintre ÎCCJ și Guvern pe tema restanțelor salariale din justiție
Curtea Constituțională a României discută miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea a fost formulată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, în legătură cu neplata unor restanțe salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Argumentele invocate de premierul interimar
În ședința de Guvern din 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat decizia de a sesiza Curtea Constituțională, susținând că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. Potrivit premierului interimar, sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, iar din perspectiva juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional.
Bolojan a invocat Legea 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ, arătând că elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative. El a susținut că puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul de distribuire a banilor publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector.
Premierul interimar a declarat că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
Sumele solicitate și decizia primei instanțe
Potrivit explicațiilor oferite de Ilie Bolojan, în luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe.
Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o. Prima instanță a stabilit, în afara sumei menționate, și penalități de 1% pe zi din această sumă, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern.
Premierul interimar a precizat că acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afară de sumele solicitate de Înalta Curte, mai există și sume în zona de Parchet, de aproximativ 3 miliarde de lei.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Instanța a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată de la primul termen al procesului.
Poziția Ministerului Finanțelor
Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.