Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție: O redefinire a conceptului de „sub influența”
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a adus o schimbare fundamentală în interpretarea juridică a infracțiunii de „conducere sub influența substanțelor psihoactive”. Conform noii decizii, nu este suficientă simpla prezență a substanțelor psihoactive în corp pentru a atrage răspunderea penală. Este necesar să se demonstreze că aceste substanțe au afectat efectiv capacitatea de a conduce.
Până acum, orice urmă de substanță psihoactivă detectată în corpul unui șofer era suficientă pentru deschiderea unui dosar penal. Noua interpretare impune însă o analiză mai profundă, bazată pe expertize medico-legale, pentru a stabili dacă substanțele au influențat în mod real abilitățile de conducere.
Expertiza medico-legală: Un pilon esențial
Vlad Zaha, criminolog și cercetător în domeniul politicilor publice privind drogurile, subliniază importanța expertizei medico-legale în aplicarea acestei decizii. Instanțele vor trebui să analizeze detalii precum concentrația substanțelor în sânge, momentul consumului și timpul scurs până la recoltarea probelor. Aceste informații vor fi esențiale pentru a determina dacă șoferul era într-adevăr „sub influența” substanțelor psihoactive în momentul opririi în trafic.
„Nu este o legalizare a condusului sub influență”, afirmă Zaha. Decizia ÎCCJ recunoaște că prezența unor urme infime de substanțe, rezultate din consumuri anterioare sau tratamente medicamentoase, nu implică automat afectarea capacității de a conduce.
Controversa sintagmei „sub influența”
Codul penal prevede pedepse severe pentru conducerea sub influența substanțelor psihoactive, însă sintagma „sub influența” a generat numeroase controverse. În trecut, simpla detectare a unei urme de substanță era suficientă pentru a considera că șoferul se afla sub influență. Această abordare a fost criticată pentru lipsa de nuanță și pentru riscul de a incrimina persoane care nu prezentau un pericol real în trafic.
Decizia ÎCCJ vine în contextul unor cazuri controversate, inclusiv situații în care șoferii au fost acuzați pe baza unor rezultate fals-pozitive sau a prezenței unor metaboliți inactivi ai substanțelor psihoactive. Aceste cazuri au evidențiat necesitatea unei abordări mai riguroase și mai echitabile.
Implicarea Guvernului și a Poliției Rutiere
În paralel, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență care prevede reținerea automată a permisului pentru șoferii testați pozitiv la substanțe psihoactive sau alcool. Permisul este restituit doar dacă rezultatele analizelor nu confirmă consumul în termen de 72 de ore. Această măsură a fost criticată pentru rigiditatea sa, mai ales în contextul noilor cerințe impuse de ÎCCJ.
Poliția Rutieră, pe de altă parte, a intensificat controalele în trafic, ceea ce a dus la o creștere a numărului de cazuri de șoferi testați pozitiv. Cu toate acestea, lipsa unei proceduri unitare la nivelul institutelor de medicină legală complică aplicarea noilor standarde juridice.
O redefinire necesară a justiției
Decizia ÎCCJ reprezintă un pas important spre o aplicare mai echitabilă a legii. Prin impunerea cerinței de a demonstra efectul substanțelor asupra capacității de a conduce, instanțele sunt obligate să adopte o abordare mai nuanțată și mai bazată pe dovezi. Această schimbare reflectă o maturizare a sistemului juridic, care încearcă să echilibreze protecția siguranței publice cu respectarea drepturilor individuale.