Horațiu Potra: „Nu mă obligă nimeni să-mi țin banii în bancă”
Declarațiile lui Horațiu Potra, făcute publice în urma perchezițiilor desfășurate de procurori, au stârnit controverse și întrebări legate de legalitatea și etica gestionării resurselor financiare. Potra, un personaj cu un trecut profesional internațional, a afirmat cu o nonșalanță greu de ignorat că preferă să-și păstreze banii în afara sistemului bancar, invocând experiențe personale și temeri legate de blocarea conturilor bancare.
„Nu mă obligă nimeni să-mi țin banii în bancă. Am câștigat acești bani muncind în străinătate, pentru regele din Qatar și președinți din Africa, și i-am adus în România. Prefer să-i păstrez în siguranță, fără riscul de a fi blocați”, a declarat Potra, într-un ton care sfidează normele financiare și ridică semne de întrebare asupra transparenței activităților sale.
Arme și bani: o combinație explozivă
În cadrul perchezițiilor, autoritățile au descoperit nu doar sume considerabile de bani, ci și arme. Întrebat despre acestea, Potra a refuzat să ofere detalii, limitându-se la a recunoaște nerespectarea regimului armelor și muniției. Această atitudine de asumare parțială, combinată cu refuzul de a detalia, lasă loc speculațiilor și ridică întrebări serioase despre scopurile reale ale deținerii acestor arme.
„Decât să mori în legalitate, mai bine trăiești în ilegalitate”
Una dintre cele mai șocante afirmații ale lui Potra a fost citarea unei maxime învățate de la un căpitan francez: „Decât să mori în legalitate, mai bine trăiești în ilegalitate.” Acest enunț, de o gravitate extremă, a fost justificat de Potra printr-o critică vehementă la adresa liderilor actuali, pe care îi acuză că ar putea implica România într-un conflict militar cu Rusia. Potra susține că pregătirea pentru a evita implicarea tineretului român într-un astfel de război este o prioritate personală, justificând astfel deținerea armelor.
Percheziții și acuzații grave
Acțiunile autorităților nu s-au limitat la Potra. Zeci de percheziții au avut loc în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj, vizând locații asociate cu acesta și apropiații săi. Anchetatorii investighează acuzații de acțiuni contra ordinii constituționale, promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război, precum și fals în declarații în contextul campaniei pentru alegerile prezidențiale. Descoperirea unui seif cu aproximativ un milion de dolari în podeaua locuinței lui Potra adaugă un nou strat de complexitate acestui caz.
Legături cu Călin Georgescu?
Deși Potra a negat orice implicare financiară în campania lui Călin Georgescu, ancheta pare să sugereze altceva. Georgescu, inculpat oficial și plasat sub control judiciar, este acuzat de fapte grave, iar un magistrat este cercetat în dosarul său. Interdicțiile impuse lui Georgescu, considerate de procurori necesare și proporționale, subliniază gravitatea situației.
Un peisaj juridic tulbure
Acest caz scoate la lumină nu doar aspecte legate de legalitatea acțiunilor individuale, ci și întrebări mai ample despre integritatea sistemului juridic și politic din România. Declarațiile lui Potra, combinate cu acuzațiile aduse lui Georgescu, conturează un peisaj juridic și etic extrem de complicat, în care granițele dintre legalitate și ilegalitate par să fie din ce în ce mai estompate.
Într-un context în care justiția este pusă la încercare, iar acuzațiile de corupție și abuz de putere sunt tot mai frecvente, acest caz devine un test al capacității instituțiilor de a asigura respectarea legii și protejarea interesului public.
Sursa: Mediafax