Dosarul azilelor ilegale din Bihor: Decizia instanței privind Viorel Pașca și familia sa
Judecătorul de la Tribunalul București a decis că Viorel Pașca, împreună cu familia sa, nu trebuie arestați preventiv într-un dosar legat de azilele ilegale din Bihor, în ciuda suspiciunilor rezonabile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat. Instanța a stabilit că, deși există dovezi că aceștia au comis infracțiuni, nu mai reprezintă un „pericol social” care să justifice măsura arestului preventiv. Continuarea anchetei de către DIICOT se va desfășura sub control judiciar.
Judecătorul a explicat că a evaluat cazul bazându-se pe trei condiții esențiale pentru a decide asupra măsurilor preventive. Prima a fost simplă: s-a confirmat că acțiunea penală a fost începută împotriva tuturor celor șase inculpați, inclusiv a lui Viorel Pașca.
Suspiciunea rezonabilă în cazul Viorel Pașca
În legătură cu a doua condiție, judecătorul a concentrat discuția pe existența unei „suspiciuni rezonabile” că inculpații au săvârșit infracțiuni. Aceasta presupune că trebuie să existe dovezi sau informații suficiente pentru a convinge un observator neutru că este posibil ca persoana în cauză să fi comis infracțiunea, în acest caz, trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional.
Judecătorul a menționat că DIICOT a demonstrat suficient că Viorel Pașca coordona activitățile de la azil și că avea scopul de a obține beneficii patrimoniale din gestionarea veniturilor persoanelor vulnerable cazate acolo. De asemenea, instanța a subliniat că persoanele vulnerabile erau supuse unui set strict de reguli, care le limitau autonomia și accesul la bunurile personale.
Estimarea pericolului social și complicitatea instituțiilor statului
Un alt aspect important în decizia judecătorului a fost evaluarea caracterului și gravității infracțiunilor. Judecătorul a recunoscut că acuzațiile de trafic de persoane sunt printre cele mai severe prevăzute de legislația penală, însă a subliniat că în acest caz particular, există circumstanțe care diferențiază situația de cazurile tipice. Judecătorul a luat în considerare faptul că mulți dintre beneficiarii azilelor nu au fost direcționați către acestea de către inculpați, ci de instituții publice care nu au reușit să gestioneze situații extreme de vulnerabilitate.
Instanța a arătat că, deși activitatea desfășurată de inculpați era ilegală, ea a prosperat în contextul în care instituțiile statului au apelat la ei pentru a ajuta în gestionarea persoanelor vulnerabile, ceea ce complică analiza gravității acuzațiilor.
Condițiile de cazare și tratament ale victimelor
Judecătorul a afirmat că azilele administrate de Pașca nu funcționau conform legislației, iar condițiile de trai erau sub standardele legale necesare. Cu toate acestea, a menționat că persoanele cazate beneficiau de alimentație, îmbrăcăminte, tratament medical, și, în unele aspecte, îndeplineau cerințele minime de igienă și confort. Aceste circumstanțe nu elimină suspiciunea rezonabilă cu privire la infracțiunile comise, dar reduc intensitatea pericolului social constatabil.
Decizia instanței privind arestul preventiv
Dincolo de argumentele legate de natura infracțiunilor, judecătorul a mai observat că DIICOT nu a prezentat suficiente dovezi pentru a justifica arestarea preventivă în locul controlului judiciar. Instanța a constatat că activitatea infracțională s-a oprit după intervenția organelor judiciare și că nu există motive de temere că inculpații ar putea influența martorii sau distruge probe.
Astfel, în contextul tuturor acestor considerente, judecătorul a decis că nu este necesară arestarea preventivă a lui Viorel Pașca, a familiei sale sau a co-inculpaților, continuând cercetarea sub control judiciar.