Reorganizare teritorială și companii de stat: asumarea răspunderii până la 15 martie

Vicepremierul Marian Neacșu vrea asumarea răspunderii în Parlament până la 15 martie, pentru reorganizarea teritorială și companiile de stat

Vicepremierul PSD Marian Neacșu a declarat că își dorește ca până la 15 martie să fie declanșată procedura asumării răspunderii în Parlament, atât pentru reorganizarea teritorială a României, cât și pentru reorganizarea companiilor de stat. El a explicat că cele două proiecte ar putea fi promovate împreună, dar că parcursurile lor legislative s-ar putea diferenția pe parcurs.

„Undeva în 15 martie am vrea să mergem cu proiectul. Mergem cu amândouă odată, dar e foarte posibil ca, la un moment dat, parcursurile să fie ușor diferite. N-am în momentul acesta garanția și nici reprezentarea ca ele să fie adoptate în același timp”, a afirmat vicepremierul.

Comasarea comunelor și orașelor mici, primul pas al reformei

Planurile de reorganizare includ comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori. O eventuală reducere a numărului de județe ar urma să fie analizată ulterior, iar reforma ar contribui la reducerea cheltuielilor publice și la eliminarea unor structuri administrative, banii economisiți putând fi folosiți pentru alte cheltuieli locale.

Neacșu a precizat că, în opinia sa, comasarea voluntară ar trebui să vizeze în acest moment nivelul autorităților locale, al comunelor și orașelor, nu nivelul județelor, unde este vorba despre o componentă mult mai largă și o analiză criterială mult mai complexă. El a subliniat că schimbările ar trebui făcute „de jos în sus” și că, până nu este realizată „mica reformă” a comasării comunelor și orașelor cu număr scăzut de locuitori, nu există toate datele necesare pentru pașii următori.

„Nu ne mai putem permite să avem orașe cu 2.500 de locuitori, așa cum nu ne mai putem să avem comune cu 300-500. Avem 468 de comune, dacă nu mă înșel, care au sub 1.500 locuitori. Nu vor fi niciodată performante. 70% din comunele naționale nu au suficiente resurse financiare proprii pentru a putea să-și constituie un buget și să trăiască din banii lor”, a declarat vicepremierul.

La nivel mai larg, sunt discutate și alte variante de reorganizare: împărțirea țării în 8 regiuni, variantă susținută de primarul Clujului, Emil Boc, sau o delimitare în funcție de dispunerea Curților de Apel, care ar include 15 județe, variantă susținută de primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.

Un act normativ pentru reforma companiilor de stat, adoptat în jurul jumătății lunii martie

În ceea ce privește reforma companiilor de stat, Marian Neacșu a precizat că va fi formulat un act normativ care să creeze cadrul juridic necesar pentru punerea în operă a reformei. El a estimat că actul normativ ar putea fi adoptat în jurul jumătății lunii martie, urmând ca punerea lui în aplicare să necesite o perioadă de 4-6 luni.

„Noi vom veni atunci pe un act normativ primar, care să construiască posibilitatea legală pentru a pune în operă ceea ce ne propunem. În opinia mea, actul normativ poate să fie adoptat undeva la jumătatea lunii martie și va fi necesară pentru punerea lui în operă o perioadă de 4-6 luni de zile. Deci, vom ști la martie ceea ce avem de făcut și care sunt companiile”, a declarat Neacșu.

Referindu-se la datoriile acumulate de companiile de stat, vicepremierul a afirmat că acestea nu mai pot fi recuperate, însă a subliniat obligația ca societățile să devină profitabile de acum înainte și să nu mai acumuleze datorii. Declarațiile vin după ce, luni, Neacșu a anunțat, după ședința Biroului Politic Național al PSD, că reforma va presupune reorganizări, comasări și fuziuni inclusiv în cazul companiilor de stat, iar societățile care înregistrează pierderi în mod istoric ar putea fi desființate.

Tot luni, fostul vicepremier Oana Gheorghiu a criticat planul prezentat, afirmând că Guvernul are deja analizele necesare și că pierderile companiilor de stat au ajuns la 16,2 miliarde de lei. Potrivit acesteia, printre companiile cu cele mai mari pierderi se numără Complexul Energetic Oltenia, cu 1,11 miliarde de lei, Electrocentrale Craiova, cu 1,10 miliarde de lei, CFR SA, cu 549 de milioane de lei, plus o subvenție de 3,1 miliarde, și Metrorex, cu 312 milioane de lei.