Generalul Cătălin Ștefăniță Zisu și scandalul logistic al Armatei Române
Într-un episod care zguduie din temelii încrederea în integritatea instituțiilor militare, generalul cu trei stele Cătălin Ștefăniță Zisu, șeful Logisticii Armatei Române, a fost plasat sub control judiciar pe cauțiune de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Acuzațiile sunt de o gravitate extremă, vizând un prejudiciu de peste 2,4 milioane de euro, rezultat din lucrări fictive la extinderea Cimitirului Ghencea Militar.
Procurorii militari au efectuat percheziții în 22 de locații, inclusiv la Comandamentul Logistic Întrunit al Armatei și la domiciliul generalului Zisu. Descoperirile sunt șocante: ceasuri de lux, genți de firmă și peste 2.000 de tablouri, toate ridicând suspiciuni privind proveniența și autenticitatea lor. Într-un gest de apărare aproape comic, avocata generalului a declarat că multe dintre bunurile găsite sunt falsuri, inclusiv ceasurile Rolex și gențile de firmă ale soției acestuia.
Un prejudiciu colosal și o rețea de complicități
Dosarul în care este implicat generalul Zisu nu este doar despre corupție, ci despre o rețea bine organizată de abuzuri în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Contractele fictive pentru extinderea Cimitirului Ghencea Militar sunt doar vârful aisbergului. Potrivit surselor, 21 de persoane sunt vizate în acest dosar, inclusiv funcționari publici și complici din mediul privat.
Într-un alt punct de interes, perchezițiile au inclus și hotelul Haiducului al Armatei, unde locuiește generalul Zisu. Acest detaliu adaugă un strat suplimentar de opacitate asupra modului în care resursele publice sunt gestionate în cadrul Armatei Române.
Control judiciar pe cauțiune: o măsură controversată
Decizia de a-l plasa pe generalul Zisu sub control judiciar pe cauțiune, în schimbul sumei de un milion de lei, ridică întrebări serioase despre eficiența măsurilor preventive în astfel de cazuri. Este această sumă suficientă pentru a preveni influențarea martorilor sau distrugerea probelor? Sau este doar o altă demonstrație a modului în care legea poate fi ocolită de cei cu resurse financiare?
În același dosar, un om de afaceri a fost și el pus sub control judiciar pe cauțiune, ceea ce sugerează o colaborare strânsă între mediul privat și cel public în realizarea acestor fraude. Această simbioză toxică între funcționari publici și antreprenori corupți subminează nu doar bugetul public, ci și încrederea cetățenilor în stat.
Reacții și implicații
Generalul Zisu a declarat că nu știe despre ce este vorba, o afirmație care, în contextul probelor descoperite, pare cel puțin îndoielnică. În fața sediului DNA, avocata sa a încercat să minimalizeze gravitatea situației, susținând că valoarea tablourilor este nesemnificativă și că multe dintre bunuri sunt falsuri. Totuși, aceste declarații nu fac decât să ridice alte întrebări: dacă bunurile sunt falsuri, de ce ar fi fost păstrate în astfel de cantități și în astfel de condiții?
Acest caz scoate la lumină nu doar corupția endemică din anumite structuri ale Armatei Române, ci și lipsa de supraveghere și control eficient din partea autorităților competente. Este un semnal de alarmă care ar trebui să declanșeze o revizuire profundă a modului în care sunt gestionate resursele publice în instituțiile de apărare.
Un viitor incert pentru integritatea instituțională
În timp ce ancheta continuă, rămâne de văzut dacă acest caz va duce la o reformă reală sau dacă va fi doar un alt episod uitat în lunga listă de scandaluri de corupție din România. Cert este că, în absența unor măsuri drastice, astfel de practici vor continua să submineze nu doar bugetul public, ci și securitatea națională.
Generalul Zisu și complicii săi reprezintă un exemplu elocvent al modului în care puterea și influența pot fi folosite pentru a exploata sistemul în detrimentul cetățenilor. Este un moment de cotitură care necesită nu doar justiție, ci și o schimbare fundamentală în cultura instituțională a Armatei Române.