Belgradul și umbra lui Tito: O luptă pentru identitatea națională
Belgradul, capitala Serbiei, se află într-o luptă pentru identitatea sa națională, în timp ce se confruntă cu o creștere a sentimentelor naționaliste. Mormântul lui Josip Broz Tito, părintele Iugoslaviei, a devenit un simbol al acestei lupte, întrucât amintirea sa nu mai corespunde cu viziunea unei puteri sârbe din ce în ce mai naționaliste.
Un mormânt în dispută
Aleksandar Sapic, primarul Belgradului și favoritul partidului de guvernământ de dreapta, a cerut ca mormântul lui Tito să fie mutat în Croația, țara sa de origine. Această propunere a stârnit controverse, întrucât mormântul atrage anual peste 120.000 de vizitatori. Sapic susține că este timpul ca Belgradul să se îndepărteze de comunism și să își redefinească identitatea națională.
Simboluri și semnificații
Într-un gest simbolic, Sapic a decis ca autobuzele din Belgrad, care erau până acum roșii, să fie vopsite în albastru. El a explicat că acest albastru imperial, bizantin, este mai reprezentativ pentru Serbia decât roșul socialist, care amintește de perioada Iugoslaviei. Sapic insistă că regimul comunist nu a adus nimic bun poporului sârb și propune ridicarea de monumente care să glorifice mișcarea ultranaționalistă cetnică.
Reevaluarea istoriei
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, două mișcări pretindeau a fi rezistență: partizanii, care mai târziu au fondat Republica Socialistă Iugoslavia, și cetnicii, al căror lider, Dragoljub Mihailovic, a fost executat în 1946 pentru crime de război și colaborare. În 2003, o lege a impus semnul egal între cele două mișcări, iar în 2015 Înalta Curte de la Belgrad a anulat hotărârea din 1946, numind-o „proces politic”.
Un viitor incert
Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a pronunțat împotriva mutării mormântului lui Tito, care este integrat în prezent într-un „Muzeu al Iugoslaviei”. Decizia finală revine Ministerului Culturii și Comisiei Monumentelor, care încă nu au hotărât nimic în acest sens. Între timp, mai multe orașe și sate din Croația, Bosnia și Muntenegru au solicitat recuperarea lui Tito.
Ștergerea amintirilor
În centrul acestei lupte pentru identitate se află o încercare de a șterge Iugoslavia și tot ceea ce a reprezentat. Însă, așa cum susține istoricul Milovan Pisarri, Iugoslavia nu poate fi ștearsă din amintirile oamenilor. În acest context, rămâne de văzut cum se va desfășura această luptă pentru identitate și care va fi viitorul Belgradului.
Sursa: Euractiv.ro