CCR se pronunță asupra sesizării privind restanțele salariale ale magistraților
Curtea Constituțională urmează să decidă miercuri în cazul sesizării formulate de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul plății restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță dosarul privind neplata unor restanțe salariale apărute în urma majorărilor stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Prezentând decizia din ședința de Guvern, Bolojan a explicat că Executivul a fost nevoit să sesizeze Curtea Constituțională întrucât instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. El a arătat că sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile, iar potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative.
Premierul interimar a susținut că puterea judecătorească nu are competență tehnică și nici legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. Potrivit acestuia, instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerință directă în activitatea Executivului.
Înalta Curte a solicitat plata a 4,8 miliarde de lei
În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe.
Bolojan a precizat că, în afara acestei sume, prima instanță a stabilit și penalități de 1% pe zi, echivalente cu 48 de milioane de lei pe zi, aproximativ nouă milioane de euro, la care se adaugă amenzi și alte sancțiuni pentru Ministerul Finanțelor și Guvern. El a adăugat că există și sume suplimentare în zona de Parchet, de aproximativ trei miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.
Curtea de Apel București a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată la primul termen al procesului.