DE CE A SCĂPAT SECHILA CU PEDEAPSA MINIMĂ PENTRU TROIȚA CU ÎNSEMNELE GĂRZII DE FIER. MOTIVAREA JUDECĂTORULUI
Data publicării: 06.07.2026 14:34
Un magistrat de la Judecătoria Oltenița i-a aplicat lui Eugen Sechila cea mai ușoară sancțiune prevăzută de Codul penal – avertismentul, pe motiv că fostul luptător din Legiunea Străină are o „periculozitate redusă”, iar troița cu însemnele mișcării legionare Garda de Fier, ridicată de acesta într-o comună din județul Călărași, a avut „o expunere publică minimă”.
În martie 2025, Eugen Sechila, unul dintre colaboratorii lui Călin Georgescu, a fost trimis în judecată de Parchetul General, fiind acuzat că a construit și amplasat, pe raza comunei Radovanu din județul Călărași, o troiță cu însemne ale mișcării legionare Garda de Fier.
La sfârșitul săptămânii trecute, Judecătoria Oltenița a dat un prim verdict în acest caz, Sechila primind doar un avertisment.
Sechila neagă că a făcut propagandă legionară, susținând că troița a fost sculptată în calitate de artist. Întreaga apărare s-a bazat pe invocarea libertății artistice, el afirmând că dorea să onoreze memoria unui tânăr din comuna Radovanu prin această lucrare.
„Audiat fiind în fața instanței, inculpatul a declarat că, într-adevăr, el este cel care a sculptat troița, însă demersul său a fost unul artistic, și nu propaganda unei ideologii. Astfel, inculpatul a arătat că este sculptor, având numeroase opere de artă realizate, însă nu expuse”, se arată în motivarea deciziei instanței.
Următoarea apărare a fost susținută prin aportul unui doctor în etnologie de la Academia Română, care a declarat că simbolul crucii întreite, prezent la troiță, nu este legionar, ci unul „tradițional creștin”. Acesta a explicat că simbolul are o vechime de peste 8000 de ani în cultura română, fiind asociat cu tradițiile religioase.
Judecătorul a observat că Sechila a fost acuzat de confecționarea unei troițe care prezenta o figură geometrică asociată cu mișcarea legionară, punând în discuție două aspecte esențiale: dacă Sechila a avut intenția de a promova ideologia legionară și dacă fapta sa se încadrează în excepția prevăzută de legislația română pentru actele desfășurate în interesul artei.
Conform judecătorului, simbolurile utilizate de grupările extremistă pot avea roluri propagandistice, iar expunerea lor în spațiul public contribuie la creșterea vizibilității acestor ideologii. Deși simbolul în sine nu conține mesaje rasiste în mod direct, utilizarea sa anterioară îl asociază cu ideologii extremiste, ceea ce complică interpretarea legală a faptei.
Instanța a constatat că figura geometrică de la baza troiței este identică cu simbolul Mișcării Legionare. Chiar dacă apărarea inculpatului privind faptul că ar reprezenta mai multe cruci nu a fost acceptată, judecătorul a menționat că fapta rămâne o infracțiune, dar, având în vedere circumstanțele, Sechila a primit un avertisment.
Așadar, în declarațiile sale, Eugen Sechila a evidențiat o „expunere publică minimă”, ceea ce a condus la concluzia judecătorului că „periculozitatea redusă a inculpatului” justifică o pedeapsă mai ușoară.
Sechila, în timpul campaniei electorale din 2024, a fost activ în centralizarea semnăturilor pentru candidatura lui Călin Georgescu, luând parte la întâlniri oficiale și fiind considerat un susținător fervent al acestuia.