Tanczos Barna avertizează asupra costurilor tot mai mari cu datoria publică
Senatorul UDMR Tanczos Barna atrage atenția că problema României nu este doar nivelul datoriei publice, ci mai ales costul tot mai ridicat al finanțării acesteia. Fostul ministru al Finanțelor a explicat, într-un interviu televizat, că nivelul datoriei nu trebuie analizat izolat, deoarece economia este cea care produce sau nu produce suficient pentru a plăti costul acestei datorii.
În opinia sa, datoria în sine nu reprezintă o problemă atât de mare dacă rata dobânzii la care se împrumută statul și volumul dobânzii plătite nu sunt foarte mari, proporțional raportat la bugetul total disponibil. Însă România se află într-o poziție vulnerabilă tocmai din cauza costului finanțării datoriei, care continuă să crească, iar statul trebuie să se reîmprumute pentru a rostogoli datoria existentă.
România nu se împrumută la dobânzi de tip junk, dar situația rămâne fragilă
Întrebat dacă România se împrumută deja la dobânzi de tip junk, asociate statelor cu risc foarte ridicat de neplată, Tanczos Barna a respins această caracterizare, dar a avertizat că situația fiscală rămâne fragilă. El a subliniat că țara se află la limită și că este esențial ca totul să fie ținut sub control în această perioadă, pentru a începe ieșirea din situația complicată.
Senatorul a estimat că plata dobânzilor și costurile finanțării datoriei reprezintă o povară de aproximativ 60-70 de miliarde de lei anual pentru bugetul României, o sumă imensă în comparație cu volumul total de cheltuieli. Potrivit acestuia, aceste costuri vor crește și în 2027 față de 2026, urmând ca abia după aceea să înceapă să scadă.
Distincția între împrumuturile pentru investiții și cele pentru deficit
Tanczos Barna a făcut distincția între împrumuturile utilizate pentru investiții și cele folosite pentru finanțarea deficitului și a cheltuielilor curente ale statului. În opinia sa, datoria pentru investiții, pentru repornirea economiei sau pentru programe de relansare economică nu este o catastrofă în sine. Problema apare atunci când această datorie este foarte scumpă, cu dobânzi mari, și când banii sunt folosiți pentru rostogolirea și finanțarea deficitului.
Senatorul a avertizat că România trebuie să își schimbe structura cheltuielilor bugetare, astfel încât împrumuturile să nu mai acopere în principal necesarul de finanțare al funcționării curente a statului.
Două direcții pentru ieșirea din cercul împrumuturilor
Întrebat cum poate România să iasă din cercul vicios al împrumuturilor și al dobânzilor tot mai mari, Tanczos Barna a indicat două direcții principale: oprirea creșterii datoriei publice și eficientizarea cheltuielilor administrației. El a explicat că ieșirea este posibilă în momentul în care începe reducerea cheltuielilor și menținerea investițiilor la același nivel, astfel încât structura internă a bugetului de stat să se remodeleze.
O altă soluție indicată este eficientizarea serviciilor publice, atât la nivelul administrației centrale, cât și al celei locale. Senatorul a propus ca fiecare domeniu — sănătatea, învățământul și altele — să fie analizat astfel încât același serviciu să coste mai puțin, fără a se visa la servicii mai complexe sau mai numeroase, ci măcar menținerea aceluiași nivel și volum de servicii la un cost redus.
Declarațiile vin într-un moment în care România încearcă să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze finanțele publice, în condițiile în care o parte tot mai importantă a resurselor bugetare este direcționată către plata dobânzilor la împrumuturile contractate de stat.