Alexandru Rogobete: „Nu se poate ciopârți bugetul sănătății”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că sistemul sanitar a depășit presiunea financiară imediată după rectificarea bugetară, care aduce un plus de 8,3 miliarde de lei pentru sănătate. El a susținut că fondurile suplimentare permit funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul anului, dar a avertizat că subfinanțarea rămâne o problemă majoră.
Potrivit ministrului, finanțarea suplimentară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. „Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Vorbim de 8,3 miliarde de lei. 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății”, a afirmat Rogobete.
Critici la adresa fostului premier Ilie Bolojan
Ministrul a criticat dur reducerile bugetare operate anterior, pe care le-a atribuit fostului premier Ilie Bolojan, afirmând că acestea au afectat spitalele, programele naționale de sănătate și serviciile de urgență. El a susținut că problemele financiare din sănătate au atins un nivel pe care sistemul nu l-ar mai fi cunoscut de peste un deceniu.
„Cea mai mare criză din sănătate în programele naționale de sănătate, fără precedente în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult n-am mai auzit, spitale care nu mai au medicamente, sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct”, a declarat Rogobete.
Un exemplu invocat de ministru privește bugetul serviciilor de urgență. El a afirmat că a solicitat inițial 660 de milioane de lei pentru acest sector, însă suma aprobată a fost de numai 440 de milioane de lei. Ulterior, la rectificare, serviciile de urgență au primit încă 200 de milioane de lei. „Adică exact cât a tăiat Ilie Bolojan la începutul anului. Ce înseamnă asta? Că predicția făcută inițial de 660 de milioane era una corectă”, a spus ministrul.
Finanțarea asigurată până la sfârșitul anului
Întrebat despre situația financiară actuală a sistemului sanitar, Rogobete a afirmat că rectificarea a eliminat, pentru moment, presiunea asupra principalelor servicii medicale. „În momentul de față, din punct de vedere financiar, până la finalul acestui an, sănătatea a scăpat de acea presiune bugetară.”
El a precizat că fondurile disponibile ar trebui să permită desfășurarea activității în unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă și în domeniile care tratează afecțiuni grave, precum infarctul și accidentul vascular cerebral. Ministrul a avertizat însă că stabilizarea bugetară nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor problemelor din spitale.
În ceea ce privește Casa Națională de Asigurări de Sănătate, suplimentarea bugetului va acoperi tratamentele finanțate prin programele naționale și plățile pentru serviciile medicale furnizate de spitale. Rămâne însă o datorie importantă pentru concediile medicale, de aproximativ 4,5 miliarde de lei.
Rogobete a mai afirmat că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința finanțării sănătății, fără a prezenta indicatorul statistic la care se raportează. În final, el a spus că rectificarea bugetară asigură funcționarea sistemului sanitar până la 31 decembrie 2026, dar nu elimină subfinanțarea structurală și nici toate obligațiile financiare restante.