Reacția BEC: O demonstrație de neputință instituțională?
Biroul Electoral Central (BEC) a emis o declarație care, mai degrabă decât să clarifice, ridică întrebări serioase despre capacitatea sa de a gestiona situații ce implică autenticitatea materialelor de propagandă electorală. În cazul imaginilor postate de Elena Lasconi, BEC a afirmat că nu are competența de a stabili dacă acestea sunt autentice sau false. Această poziție, de o ambiguitate dezarmantă, lasă loc unei proliferări necontrolate a dezinformării în spațiul public.
„S-a reținut, în esență, că, atât timp cât BEC nu deține competența de a constata că imaginile care fac obiectul postărilor reclamate sunt false și nu are la dispoziție elemente din care să rezulte autenticitatea/neautenticitatea acestora, nu se poate constata, pentru simpla afirmație din plângere, că materialele de propagandă electorală reclamate ar fi contrare ordinii de drept”, a transmis instituția. Această declarație, de o neutralitate aproape cinică, ridică întrebări despre rolul real al BEC în protejarea integrității procesului electoral.
Elena Lasconi și Nicușor Dan: Duelul declarațiilor
Într-un context deja tensionat, reacțiile protagoniștilor nu au întârziat să apară. Nicușor Dan, într-o postare pe rețelele sociale, a ironizat lipsa de acțiune a BEC, afirmând: „Mulțumim BEC pentru consecvență. Fotografiile false vor circula libere în continuare, ca toate celelalte fake news-uri despre mine.” Această declarație subliniază frustrarea unui actor politic care se confruntă cu un val de dezinformare aparent imposibil de controlat.
De cealaltă parte, Elena Lasconi a adoptat un ton combativ, afirmând: „Dacă aș fi intrat în combinațiile lor, astăzi aș fi fost președinta României. Dar nu am fost niciodată omul Sistemului și nici nu voi fi!” Această poziție, de o vehemență rar întâlnită, sugerează o respingere categorică a oricăror legături cu structurile de putere pe care le consideră corupte.
Impasul instituțional și consecințele sale
Declarația BEC nu doar că subliniază o lipsă de competență tehnică, dar ridică și întrebări fundamentale despre capacitatea instituțiilor de a proteja procesul democratic. Într-o eră în care dezinformarea poate influența alegerile și poate submina încrederea publicului în democrație, această pasivitate instituțională este, cel puțin, alarmantă.
În absența unor mecanisme clare și eficiente de verificare a informațiilor, spațiul public devine un teren fertil pentru manipulare și propagandă. În acest context, declarațiile politicienilor, fie ele ironice sau combative, nu fac decât să amplifice polarizarea și să adâncească neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Un viitor incert pentru integritatea electorală
În timp ce BEC își declină competența, iar politicienii își dispută pozițiile în spațiul public, rămâne o întrebare esențială: cine protejează, de fapt, integritatea procesului electoral? În lipsa unor răspunsuri clare și a unor acțiuni decisive, riscul este ca democrația însăși să devină victima unei neglijențe instituționale greu de justificat.