Premierul Marcel Ciolacu: Luăm măsuri ferme pentru protecția României.

„Ordonanța Trenuleț” – un exercițiu de echilibristică bugetară

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat cu o siguranță aproape teatrală adoptarea „Ordonanței Trenuleț”, o măsură legislativă care, în ciuda denumirii sale aparent inofensive, ascunde o serie de decizii economice cu impact profund asupra societății românești. Într-un context economic european și național marcat de instabilitate, această ordonanță promite să reducă deficitul bugetar la 7% în 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Cu toate acestea, criticii nu întârzie să o catalogheze drept o formă mascată de austeritate.

Deficitul bugetar – o bombă cu ceas

Cu un deficit bugetar de 3,92% din PIB peste nivelul prevăzut, România se află într-o poziție economică fragilă. Premierul Ciolacu a subliniat că măsurile incluse în ordonanță sunt menite să stopeze creșterea cheltuielilor statului, să reducă risipa bugetară și să crească veniturile prin reforme structurale. Totuși, aceste măsuri vin într-un moment în care economia este deja tensionată, iar populația resimte presiunea inflației și a creșterii costurilor de trai.

Taxa pe construcții speciale – o reducere cu dublu tăiș

Unul dintre punctele centrale ale ordonanței este reducerea taxei pe construcții speciale la 1%. Deși această măsură ar putea stimula investițiile în anumite sectoare, ea ridică întrebări cu privire la pierderile de venituri bugetare pe termen scurt. Într-o economie deja afectată de dezechilibre, orice reducere de taxe trebuie analizată cu o precizie chirurgicală pentru a evita amplificarea problemelor financiare.

Critici și controverse

În timp ce premierul Ciolacu respinge vehement acuzațiile de austeritate, opoziția și analiștii economici avertizează că măsurile propuse ar putea avea efecte adverse asupra întreprinderilor mici și mijlocii, precum și asupra populației vulnerabile. USR a calificat măsurile drept „imorale și neconstituționale”, iar Ziarul Financiar a avertizat că ordonanța ar putea fi doar începutul unor revolte economice, politice și sociale.

Investiții și subvenții – o fațadă de stabilitate

Guvernul a încercat să contrabalanseze criticile prin evidențierea investițiilor în infrastructură, sănătate și energie, precum și a subvențiilor pentru menținerea prețurilor la utilități. De asemenea, majorările de pensii și salarii sunt prezentate ca măsuri esențiale pentru „a face dreptate pentru milioane de oameni”. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor fi suficiente pentru a compensa impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor.

Un avertisment sumbru

Premierul a avertizat că lipsa unor măsuri economice responsabile ar putea duce la scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și creșterea dobânzilor la împrumuturi. Aceste scenarii ar putea genera recesiune, falimente și șomaj, amplificând și mai mult tensiunile sociale și economice. În acest context, menținerea accesului la fondurile europene și din PNRR devine o prioritate absolută pentru modernizarea României.

Concluzii fără concluzii

Într-un discurs marcat de o combinație de determinare și defensivă, Marcel Ciolacu a declarat: „Nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Criticați-mă pe mine, dar lăsați România să meargă înainte.” Rămâne de văzut dacă aceste cuvinte vor reuși să calmeze apele tulburi ale politicii și economiei românești sau dacă vor alimenta și mai mult focul nemulțumirilor.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/politic/premierul-marcel-ciolacu-adoptam-masuri-ferme-pentru-a-proteja-romania-de-riscuri-financiare-majore-22628134