Luca Niculescu promite indexarea pensiilor din 2027, condiționată de evoluția deficitului bugetar
Premierul desemnat Luca Niculescu a anunțat marți, în plenul reunit al Parlamentului, că pensiile din România vor fi indexate începând cu anul 2027, după doi ani consecutivi în care valoarea punctului de referință a fost înghețată. Anunțul a fost făcut cu ocazia votului de încredere solicitat pentru noul Guvern.
Majorările nu vor fi însă necondiționate. Potrivit premierului desemnat, indexarea va fi realizată „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”, ceea ce înseamnă că aplicarea ei depinde de evoluția echilibrelor bugetare.
Sprijin țintit pentru pensionarii cu venituri mici
Luca Niculescu a promis, pe lângă indexare, măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile. În discursul susținut în Parlament, el a menționat printre beneficiarii unor viitoare intervenții pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei.
Premierul desemnat a recunoscut că statul nu poate compensa imediat pierderile de putere de cumpărare acumulate de populație, dar a subliniat că persoanele vulnerabile vor avea prioritate în politicile sociale ale noului Executiv. „Nu putem promite recuperarea imediată a pierderilor acumulate, dar avem obligația să îi protejăm pe cei mai vulnerabili și să construim condițiile refacerii veniturilor reale”, a declarat acesta.
Nu au fost precizate forma concretă a sprijinului pentru pensionari — plăți unice, ajutoare periodice sau alte forme de asistență socială —, pragurile de venit pentru acordarea eventualelor ajutoare și nici numărul estimat al beneficiarilor.
De ce au fost înghețate pensiile în 2025 și 2026
Indexarea anunțată pentru 2027 vine după doi ani în care autoritățile au suspendat mecanismul obișnuit de majorare a pensiilor. Legea 360/2023, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024, a introdus valoarea punctului de referință, utilizată la calcularea pensiilor din sistemul public. În septembrie 2024, valoarea punctului de referință a fost stabilită la 81 de lei.
Potrivit legii, acest indicator ar fi trebuit majorat anual, în luna ianuarie, în funcție de inflație și de evoluția salariului mediu brut real. Guvernul a decis însă să suspende indexarea pentru anul 2025, prin Ordonanța de urgență 156/2024, cunoscută drept ordonanța-trenuleț. Ulterior, prin Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, autoritățile au menținut valoarea punctului de referință la 81 de lei și în anul 2026.
Înghețarea nu a însemnat că nicio pensie individuală nu putea fi modificată, ci că nu s-a aplicat majorarea generală a valorii punctului de referință. În același timp, inflația a continuat să afecteze puterea de cumpărare, astfel încât menținerea pensiilor la același nivel nominal a însemnat o diminuare a valorii lor reale.
Cum ar trebui calculate majorările din 2027
Potrivit Legii 360/2023, valoarea punctului de referință trebuie actualizată anual pe baza a doi indicatori economici: rata medie anuală a inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. În situația în care unul dintre indicatori este negativ, legea prevede utilizarea celui pozitiv, iar dacă ambii indicatori sunt negativi, valoarea punctului de referință rămâne neschimbată.
Legislația conține și limite privind procentul de majorare, în raport cu evoluția veniturilor din contribuții sociale și a inflației. Aplicarea acestor dispoziții, suspendată în 2025 și 2026, este prevăzută să fie reluată în 2027.
Bugetul pe 2027, următorul test
Următoarea etapă importantă va fi pregătirea bugetului pentru anul 2027, identificată de Luca Niculescu drept una dintre urgențele noului Guvern. Documentul va trebui să reflecte resursele alocate sistemului public de pensii și să clarifice impactul financiar al măsurilor sociale promise.
Premierul desemnat a avertizat în Parlament că datoria publică a depășit 60% din PIB și că aproape un leu din zece încasat de stat este folosit pentru plata dobânzilor. „Statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa din agenții și companii de stat înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecți”, a afirmat acesta.
Niculescu a anunțat și o regulă pe care intenționează să o aplice în gestionarea bugetului: nicio cheltuială permanentă nu va putea fi aprobată fără identificarea unei surse permanente de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor. El a promis că viitorul Executiv va continua reducerea deficitului prin eficientizarea cheltuielilor, îmbunătățirea colectării fiscale și combaterea marii evaziuni.
„Stabilitatea bugetară este necesară. Dar nu putem face asta sacrificând nivelul de trai al românilor”, a declarat premierul desemnat. El a avertizat că România traversează nu doar o criză bugetară, ci și „o criză a modelului său de dezvoltare”, iar următorul Executiv va trebui să ia imediat decizii dificile, după mai bine de cinci luni de blocaj politic.