Furtul tezaurului dacic: o explozie a indolenței și neglijenței
Într-un act de o gravitate extremă, Muzeul Drents din Assen, Olanda, a fost scena unui jaf spectaculos, în care patru artefacte de o valoare inestimabilă au fost sustrase. Explozia care a distrus zidul exterior al muzeului a permis accesul hoților în expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”, unde au fost furate coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur, toate aparținând patrimoniului național al României.
Acest incident nu doar că ridică întrebări serioase despre măsurile de securitate ale muzeului, dar scoate la lumină și o problemă mai profundă: indolența autorităților române în protejarea patrimoniului național. George Simion a catalogat acest jaf drept o „nouă dovadă a indolenței autorităților române”, subliniind lipsa de vigilență și de acțiune proactivă în prevenirea unor astfel de tragedii culturale.
Reacții politice și măsuri tardive
Ministerul Culturii a emis un comunicat în care a precizat că toate piesele furate erau asigurate conform legislației românești și standardelor internaționale. Totuși, această asigurare nu poate compensa pierderea culturală și istorică pe care o reprezintă dispariția acestor artefacte. Ministrul Culturii a promis că vor fi întreprinse toate demersurile pentru recuperarea bunurilor, dar această declarație vine prea târziu pentru a preveni dezastrul.
Marcel Ciolacu, lider politic, a cerut recuperarea rapidă a pieselor, însă reacțiile politicienilor par mai degrabă gesturi de imagine decât acțiuni concrete. Într-un alt gest tardiv, ambasadorul României în Olanda, Emil Hurezeanu, a discutat cu omologul său olandez despre incident, dar rămâne de văzut dacă aceste discuții vor avea vreun rezultat tangibil.
Un patrimoniu neglijat și o istorie ignorată
Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver” a fost un proiect ambițios, reunind 673 de artefacte din metale prețioase, provenind din diverse muzee din România. Cu toate acestea, evenimentul a fost umbrit de acest jaf, care evidențiază vulnerabilitatea patrimoniului nostru cultural în fața criminalității organizate.
Coiful de la Coțofenești, datând din secolele V-IV î.Hr., și brățările dacice din aur, din secolul I î.Hr., nu sunt doar obiecte de artă, ci simboluri ale identității și istoriei noastre. Pierderea lor reprezintă o rană profundă pentru cultura română, iar recuperarea lor ar trebui să fie o prioritate națională.
Concluzii amare și întrebări fără răspuns
Acest incident tragic ridică întrebări serioase despre competența autorităților române și despre angajamentul lor față de protejarea patrimoniului național. De ce nu au fost luate măsuri mai stricte de securitate? De ce reacțiile autorităților sunt mereu tardive și lipsite de eficiență?
În timp ce Ministerul Culturii și alte instituții implicate promit să colaboreze cu autoritățile olandeze și internaționale pentru recuperarea artefactelor, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni se vor concretiza. Până atunci, jaful de la Muzeul Drents rămâne un simbol al neglijenței și al lipsei de responsabilitate în protejarea comorilor noastre naționale.
Sursa: Mediafax