Extremismul și demonetizarea sa în discursul politic
Într-o lume în care cuvintele sunt aruncate cu ușurință, termenul „extremist” pare să-și fi pierdut valoarea monetară în discursul politic, fiind adesea asociat cu partidele care se opun normei. Această demonetizare a cuvântului „extremist” poate avea consecințe grave, atât pentru discursul jurnalistic, cât și pentru cel al științelor sociale.
Este esențial să facem distincția între partidele de extremă dreapta sau extremă stânga și extremism. Extremismul caracterizează partidele care utilizează sau, în unele cazuri, justifică și astfel încurajează violența ca mijloc de acțiune politică, în vederea cuceririi puterii prin alte mijloace decât cele legale.
Percepția diferită a extremiștilor de stânga și de dreapta
În ceea ce privește prezentarea publică a extremiștilor de stânga și de dreapta, există un dezechilibru. În Vest, extrema stângă este adesea văzută ca idealistă și, prin urmare, mai tolerabilă, în timp ce extrema dreaptă este asociată cu ororile războiului și intoleranța rasială. În țările care au trăit experiența comunismului, memoria colectivă este construită diferit, ceea ce poate duce la o percepție inversată a acestor extreme.
Populismul de dreapta versus cel de stânga
Populismul, fie că este de dreapta sau de stânga, este o formă de discurs politic care se bazează pe apelul la emoțiile și prejudecățile publicului, mai degrabă decât pe argumente raționale și fapte. În ciuda acestor asemănări, populismele de stânga și de dreapta sunt fundamental diferite, deoarece radicalizează elemente ale originii lor, ale stângii, respectiv ale dreptei.
Relația dintre patriotism și suveranism și extrema dreapta
În discursul public, noțiunile de „patriotism” și „suveranism” sunt adesea asociate cu extrema dreapta, deși există exemple istorice clare de regimuri de „stânga extremă” (comuniste) care au inclus aceste ideologii. Această asociere poate fi atribuită experienței istorice și modului în care aceasta a influențat percepțiile publice.
Valori de dreapta și de stânga în secolul XXI
În secolul XXI, putem vorbi despre valori „de dreapta” și „de stânga” într-un mod diferit față de cum o făceam acum 50 sau 100 de ani. În ultimii zeci de ani, am asistat la erodarea partidelor tradiționale și la fărâmițarea identităților politice, ceea ce a dus la o redefinire a valorilor de dreapta și de stânga.
Riscul unei noi ciocniri violente între dreapta și stânga
În contextul global actual, este dificil să avem un răspuns definitiv la întrebarea dacă există un risc real de o nouă ciocnire violentă între dreapta și stânga. În schimb, putem observa un nou război rece între democrațiile occidentale și autoritarismele de diverse tipuri.
Impactul accelerării tehnologice și al Inteligenței Artificiale asupra relației individ-societate
Accelerarea tehnologică și dezvoltarea Inteligenței Artificiale au un impact semnificativ asupra relației dintre individ și societate. Tehnologia ne face să trăim evenimentele politice într-un mod instantaneu și neprioritizat, ceea ce poate duce la o politică instinctuală și nerezonabilă la nivel individual și la extremism la nivel colectiv.
Succesul populismului
Populismul are succes deoarece se adaptează la politica-spectacol impusă de televiziune și de omniprezența ecranelor. În plus, partidele tradiționale au adesea confiscat reprezentarea, ceea ce a dus la o nevoie de înnoire a clasei politice, nevoie care este adesea satisfăcută de populism.
Poporul are întotdeauna dreptate?
În teoria democratică, poporul are întotdeauna dreptate, deoarece este singurul producător de legitimitate politică. Cu toate acestea, în practică, democrația este un proces mediat, cu etape și reguli care limitează ideea de voință imediată.
Sursa:
Navigare în articole