Guvernul și „Trenulețul austerității”: o ajustare multisectorială sau o povară economică?
Adoptarea „Ordonanței trenuleț” de către Guvernul României a stârnit un val de controverse și nemulțumiri, atât în rândul cetățenilor, cât și al sindicatelor și mediului privat. Această măsură, prezentată ca o necesitate pentru reducerea deficitului bugetar, a fost descrisă de oficiali drept o „ajustare multisectorială” menită să stabilizeze economia și să asigure credibilitatea financiară a țării. Cu toate acestea, criticile nu au întârziat să apară, fiind acuzată de lipsă de consultare și de impact negativ asupra sectoarelor economice strategice.
Principalele prevederi ale ordonanței: între austeritate și reformă
Printre măsurile incluse în această ordonanță se numără creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști și angajații din construcții, agricultură și industria alimentară, precum și înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul din noiembrie 2024. De asemenea, pensiile rămân la același nivel, iar sporurile și primele bugetarilor nu vor crește în 2025. În plus, voucherele de vacanță vor fi limitate la 800 de lei pentru bugetarii cu salarii nete sub 8.000 de lei.
Aceste măsuri sunt completate de reducerea subvențiilor pentru partidele politice cu 25% și de înființarea unui Departament pentru eficiență guvernamentală, care va avea ca obiectiv restructurarea și reducerea cheltuielilor publice cu cel puțin 1% din PIB în 2025. În ceea ce privește studenții, aceștia vor beneficia de reduceri de 90% la biletele de tren doar pentru călătoriile între localitatea de domiciliu și orașul unde se află facultatea, iar reducerea pentru transportul local și metrou va scădea de la 90% la 50%.
Reacții și critici: o economie sub presiune
Federația Patronală a Energiei a criticat vehement introducerea taxei pe construcții speciale, cunoscută și sub denumirea de „taxa pe stâlp”, acuzând lipsa consultărilor prealabile și impactul negativ asupra sectoarelor economice strategice. De asemenea, măsurile de austeritate au fost întâmpinate cu proteste în Piața Victoriei, unde sindicaliști și studenți și-au exprimat nemulțumirea față de direcția economică adoptată de Guvern.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a recunoscut dificultatea situației, subliniind că măsurile sunt necesare pentru a corecta traiectoria bugetară și pentru a menține atractivitatea investițională a României. Totuși, el a admis că ar fi fost preferabilă o analiză de impact înainte de implementarea acestor măsuri, promițând consultări cu industriile afectate în perioada de 90 de zile alocată elaborării normelor de implementare.
Premierul Ciolacu: între eficiență și impopularitate
Premierul Marcel Ciolacu a apărat deciziile Guvernului, afirmând că măsurile sunt esențiale pentru a evita recesiunea, falimentele și șomajul. El a subliniat că deficitul bugetar ridicat impune acțiuni urgente și a respins acuzațiile de austeritate, explicând că ordonanța urmărește reducerea risipei bugetare și creșterea veniturilor prin reforme structurale.
Ciolacu a declarat că, deși măsurile pot fi nepopulare, ele sunt necesare pentru a asigura stabilitatea economică și accesul la fondurile europene. „Criticați-mă pe mine, dar lăsați România să meargă înainte și să se dezvolte”, a fost mesajul premierului, care a promis să prioritizeze eficiența în detrimentul popularității.
Un viitor incert pentru economie și societate
În timp ce Guvernul susține că „Ordonanța trenuleț” este un pas necesar pentru redresarea economică, criticii avertizează asupra riscurilor pe care aceste măsuri le pot genera, inclusiv scăderea consumului, creșterea inflației și afectarea mediului de afaceri. Rămâne de văzut dacă aceste ajustări vor reuși să stabilizeze economia sau dacă vor amplifica nemulțumirile sociale și economice.
Sursa: Mediafax