Ministrul Finanțelor și „garanțiile divine” pentru stabilitatea fiscală
Într-o declarație care sfidează orice logică administrativă, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a afirmat că „garanțiile că nu vor crește taxele sunt oferite de Cel de sus”. Această abordare, de o superficialitate alarmantă, ridică întrebări serioase despre capacitatea guvernului de a gestiona responsabil politica fiscală a țării. Într-un interviu acordat HotNews, ministrul a încercat să liniștească opinia publică, dar a reușit doar să amplifice incertitudinea.
Într-un context economic fragil, marcat de șocuri exogene precum pandemia și războiul din Ucraina, ministrul a evitat să ofere un plan concret pentru eventualele crize viitoare. „Vom vorbi despre planul B dacă o să avem nevoie de un plan B”, a declarat acesta, demonstrând o lipsă de pregătire strategică care ar trebui să îngrijoreze orice contribuabil.
Deficitul bugetar și fondul de rezervă: o ecuație fără soluție
În ceea ce privește deficitul bugetar, Tánczos Barna a menționat că guvernul se angajează să se încadreze într-un deficit de 7%, dar numai „cu un control riguros al bugetului și cu o evoluție normală a veniturilor și cheltuielilor”. Totuși, această promisiune pare să fie mai degrabă o dorință decât o realitate tangibilă, având în vedere că fondul de rezervă bugetară „nu mai există”.
Ministrul a recunoscut că fondul de rezervă a fost redus la „sute de milioane de lei”, comparativ cu „multe miliarde de lei” alocate anul trecut. Această reducere drastică lasă guvernul fără resurse suficiente pentru a face față unor situații de urgență, cum ar fi alegerile sau alte cazuri de forță majoră. În mod ironic, ministrul a subliniat că fondul de rezervă va fi utilizat „tocmai pentru a nu da naștere unor cheltuieli cum a fost anul trecut”.
Investiții record, dar fără fundament
Într-un efort de a distrage atenția de la problemele evidente, Tánczos Barna a lăudat bugetul pe 2025, descriindu-l ca având „cele mai mari investiții” în infrastructura rutieră, rurală și educațională. Cu toate acestea, aceste promisiuni grandioase par să fie lipsite de un suport financiar solid, având în vedere constrângerile bugetare și lipsa unui plan de rezervă viabil.
Declarațiile ministrului reflectă o combinație periculoasă de optimism nefondat și lipsă de responsabilitate fiscală. În loc să ofere soluții concrete, guvernul pare să se bazeze pe speranțe și pe „garanții divine” pentru a naviga printr-un peisaj economic incert.
Concluzie: o guvernare în derivă
Într-o perioadă în care cetățenii așteaptă răspunsuri clare și măsuri eficiente, declarațiile ministrului Finanțelor nu fac decât să sublinieze lipsa de direcție și de pregătire a guvernului. Cu un fond de rezervă aproape inexistent și fără un plan B pentru eventualele crize, România se află într-o poziție vulnerabilă, iar responsabilitatea pentru această situație revine în totalitate liderilor politici.
Sursa: Mediafax