A început evaluarea națională a cercetării din România
Într-un moment crucial pentru viitorul cercetării în România, ministrul Educației, Daniel David, a anunțat demararea evaluării unităților de cercetare-dezvoltare-inovare din sistemul național. Această inițiativă vine ca o reacție la situația alarmantă în care se află cercetarea românească, plasată pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de cercetători și alocarea de fonduri, care nu depășește 0,5% din PIB.
Un sistem subfinanțat și fragmentat
România se confruntă cu o criză profundă în domeniul cercetării, caracterizată printr-o subfinanțare cronică și o mentalitate insuficient competitivă. Ministrul David a subliniat că sistemul de cercetare este fragmentat, cu unități mici și slab coordonate, ceea ce duce la o lipsă acută de personal calificat și la o finanțare instabilă. Această realitate impune o reformă radicală, nu doar o simplă ajustare administrativă.
Raportul QX: un diagnostic necesar
Evaluarea națională se bazează pe Raportul QX, un document oficial care oferă o radiografie detaliată a sistemului CDI din România. Acesta propune măsuri de reformă în conformitate cu bunele practici europene, având ca scop reconstrucția arhitecturii și mecanismelor de bază ale sistemului de cercetare.
Pasul zero al reformei: evaluarea națională
Evaluarea națională reprezintă pasul zero al reformei, fiind esențială pentru o reorganizare eficientă și orientată spre calitate. Ministerul Educației a solicitat Autorității Naționale pentru Cercetare să inițieze procesul de evaluare a tuturor unităților de cercetare din sistemul public. Această evaluare va constitui fundamentul pentru o reformă bazată pe date obiective și riguroase.
Finanțare bazată pe competiție
În paralel cu evaluarea, Ministerul Educației a început implementarea unor măsuri concrete, inclusiv trecerea la un sistem de finanțare bazat pe competiție. Aceasta va stimula performanța și va încuraja parteneriatele între universități și institute, crescând transparența în alocarea fondurilor.
Implicarea comunității academice
Ministrul David a subliniat importanța participării active a comunității academice și a societății în procesul de reformă. Opiniile exprimate în spațiul public sunt considerate contribuții valoroase la implementarea noii viziuni. Această deschidere către dialog este un semn de sănătate civică și profesională, esențială pentru viitorul cercetării în România.
Concluzie
Reforma sistemului de cercetare din România nu este doar o necesitate administrativă, ci o obligație morală față de viitorul academic și profesional al țării. Este momentul ca România să își recupereze locul în peisajul cercetării europene, prin investiții inteligente și prin promovarea excelenței în domeniu.
Sursa: Mediafax