Ce ar face candidații la Președinție dacă Republica Moldova ar fi atacată de Rusia?
Într-un scenariu ipotetic, dar alarmant, în care Republica Moldova ar deveni ținta unei agresiuni militare din partea Rusiei, candidații la Președinția României și-au exprimat pozițiile și strategiile. Acestea variază de la consultări internaționale până la măsuri de apărare națională, dezvăluind diferențe semnificative în abordarea securității regionale.
John Ion Banu Muscel: Consultarea NATO, prioritate absolută
John Ion Banu Muscel a subliniat că România, ca membru NATO, și-a delegat o parte din suveranitate către această alianță, ceea ce impune consultarea imediată cu partenerii internaționali. El a evidențiat necesitatea de a evalua riscurile implicării militare directe și de a decide în ce măsură România poate sprijini Republica Moldova, fără a compromite siguranța propriilor cetățeni.
Elena Lasconi: Consolidarea granițelor și ajutor umanitar
Elena Lasconi a propus o abordare practică, începând cu întărirea graniței comune și oferirea de sprijin umanitar imediat. Ea a evidențiat neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, care limitează intervenția militară directă, și a pledat pentru invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO, pentru consultări între aliați. Lasconi a exclus mobilizarea generală ca primă măsură, preferând să consulte CSAT-ul și aliații înainte de a lua decizii majore.
Lavinia Șandru: Proactivitate și integrare europeană
Lavinia Șandru a subliniat că un atac asupra Republicii Moldova ar avea implicații directe asupra României, având în vedere numărul mare de cetățeni români din această țară. Ea a pledat pentru o convocare de urgență a CSAT-ului și a NATO, precum și pentru accelerarea procesului de integrare europeană a Moldovei, ca măsură preventivă împotriva unor astfel de agresiuni.
Crin Antonescu: Planul Național de Apărare și diplomația internațională
Crin Antonescu a evidențiat importanța activării Planului Național de Apărare și a utilizării canalelor diplomatice pentru a mobiliza sprijin internațional. El a exclus mobilizarea generală și intervenția militară directă, preferând să ofere sprijin logistic și umanitar, similar cu cel acordat Ucrainei. Antonescu a subliniat că un atac asupra cetățenilor moldoveni, care sunt și cetățeni români, reprezintă o amenințare directă la adresa României.
Daniel Funeriu: Neutralitatea Moldovei și prevenirea crizelor
Daniel Funeriu a atras atenția asupra neutralității constituționale a Republicii Moldova, care limitează opțiunile de intervenție militară. El a propus gestionarea fluxului de refugiați și invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO pentru consultări. Funeriu a considerat improbabil un astfel de scenariu, având în vedere slăbiciunea forțelor ruse din regiune și poziția strategică a Odesei.
Nicușor Dan: Garanții de securitate și protocoale clare
Nicușor Dan a evidențiat legătura dintre conflictul din Ucraina și securitatea Republicii Moldova, subliniind necesitatea unor garanții de securitate extinse. El a pledat pentru accelerarea integrării Moldovei în Uniunea Europeană și pentru stabilirea unor protocoale clare de acțiune, atât pentru România, cât și pentru partenerii internaționali, în eventualitatea unei crize.
Cristian Terheș: Planificare preventivă și sprijin logistic
Cristian Terheș a caracterizat un atac asupra Republicii Moldova drept cel mai grav scenariu posibil pentru un președinte român. El a subliniat importanța planificării preventive și a sprijinului logistic, excluzând intervenția militară directă. Terheș a pledat pentru integrarea rapidă a Moldovei în Uniunea Europeană și pentru dezvoltarea unor mecanisme comune de apărare.
Concluzii implicite
Pozițiile candidaților reflectă o gamă variată de strategii, de la măsuri proactive și consultări internaționale, până la sprijin logistic și umanitar. În timp ce unii candidați pun accent pe colaborarea cu NATO și UE, alții subliniază importanța protejării cetățenilor români din Republica Moldova. Diferențele de viziune evidențiază complexitatea unei astfel de crize și necesitatea unei abordări bine coordonate și echilibrate.