Conflictul ELCEN-Nicușor Dan: O criză a termoficării în București
Într-un spectacol de acuzații și replici tăioase, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, se află într-un conflict deschis privind gestionarea sistemului de termoficare din București. Burduja, într-un ton ferm, a subliniat că Ministerul Energiei și ELCEN au rămas la datorie, în timp ce Primăria Capitalei continuă să acumuleze datorii colosale către compania de termoficare, depășind 1,1 miliarde de lei. Într-o declarație acidă, ministrul a evidențiat că avariile repetate sunt gestionate cu eforturi supraomenești, dar lipsa plăților din partea Primăriei pune în pericol investițiile esențiale pentru modernizarea CET-urilor.
Burduja a subliniat că, în noiembrie 2024, au fost semnate contracte de finanțare de 362 de milioane de euro pentru modernizarea CET Grozăvești, CET Progresu și CET București Sud, iar în iunie 2024 au început lucrările la CET Titan, prima termocentrală construită în ultimele decenii. Cu toate acestea, datoriile Primăriei Capitalei împiedică implementarea proiectelor europene în grafic. Într-un gest de responsabilitate, ministrul a inițiat fuziunea ELCEN-Termoenergetica, un proces care promite un sistem integrat și modern de termoficare pentru București.
Primarul Nicușor Dan: Critici și responsabilități evitate
De cealaltă parte, Nicușor Dan a aruncat vina asupra ELCEN pentru avariile repetate, afirmând că investițiile în modernizarea conductelor de termoficare sunt inutile fără modernizarea CET-urilor. Primarul a recunoscut că avaria de la CET Vest, a opta din acest sezon rece, a afectat sute de locuitori din Sectorul 6, dar a insistat că responsabilitatea revine Ministerului Energiei. Într-o declarație care pare să ignore realitatea financiară, Dan a cerut investiții suplimentare din partea ELCEN, fără a menționa datoriile uriașe ale Primăriei.
Într-un contrast izbitor, alte orașe precum Oradea, Cluj, Craiova și Ploiești au reușit să acceseze fonduri europene pentru reabilitarea rețelelor de termoficare, în timp ce Bucureștiul a depus aplicații neeligibile, respinse de evaluatorii externi. Această situație ridică întrebări serioase despre competența administrației locale și prioritățile sale.
Realitatea dură a sistemului de termoficare
În timp ce acuzațiile continuă să zboare între cele două tabere, realitatea este că sistemul de termoficare din București se află într-o stare critică. Pierderile din rețeaua de termoficare a Primăriei depășesc 2400 de tone de apă fierbinte pe oră, o cantitate care se scurge prin conductele vechi ca printr-o sită. În ciuda acestor probleme, CET-urile continuă să funcționeze, dar necesită urgent plata datoriilor pentru a putea cofinanța proiectele de modernizare.
Într-un context în care bucureștenii sunt cei care suferă cel mai mult, este imperativ ca autoritățile să își asume responsabilitatea și să colaboreze pentru a rezolva această criză. Lipsa de acțiune și jocurile politice nu fac decât să agraveze situația, lăsând locuitorii Capitalei să îndure consecințele unui sistem de termoficare ineficient și subfinanțat.
Concluzii implicite
Conflictul dintre ELCEN și Primăria Capitalei este un exemplu clar al modului în care lipsa de colaborare și responsabilitate poate duce la o criză majoră. În timp ce Burduja evidențiază eforturile Ministerului Energiei și ale ELCEN, Nicușor Dan pare să evite asumarea responsabilității pentru datoriile și eșecurile administrației locale. În acest context, bucureștenii rămân captivi într-un sistem care pare să funcționeze mai mult pe baza acuzațiilor decât a soluțiilor concrete.
Sursa: Mediafax