Canonizarea lui Arsenie Boca și Relativizarea Extremismului
De la colaboraționismul fascist la influențele comuniste și extremismul modern
În ultimul secol, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a traversat multiple transformări, influențate de regimurile politice opresive sub care a fost nevoită să opereze. De la influența fascistă a Mișcării Legionare din perioada interbelică, la colaborarea cu regimul comunist, și până la asocierile contemporane cu extremismul naționalist, BOR a jonglat cu simbolurile puterii politice pentru a-și menține controlul asupra populației și pentru a se adapta la noile realități politice.
Colaborarea cu Mișcarea Legionară și Fascismul
Una dintre cele mai controversate perioade din istoria BOR este legată de Mișcarea Legionară, un grup fascist activ în perioada interbelică și aliat cu regimurile autoritare europene din acea vreme. Mișcarea Legionară a folosit naționalismul și ortodoxismul ca pârghii pentru a-și răspândi ideologia extremistă și a recrutat membri chiar din rândul preoților și monahilor ortodocși. Arsenie Boca, o figură importantă din această perioadă, este exemplul cel mai notoriu de colaborare tacită între BOR și legionari. Boca a fost implicat în protejarea unor membri ai Mișcării Legionare, iar decizia BOR de a-l canoniza a atras critici intense din partea comunității evreiești și a Institutului Elie Wiesel, care consideră că glorificarea unor astfel de figuri este o formă de negare indirectă a Holocaustului
Colaboraționismul cu Regimul Comunist
După cel de-al Doilea Război Mondial, BOR a fost obligată să se adapteze noilor realități politice impuse de regimul comunist. Deși a existat o rezistență inițială, multe dintre elitele bisericești au fost cooptate de regimul comunist și au colaborat activ cu Securitatea. Documente și mărturii apărute după 1989 demonstrează cum o parte din ierarhii BOR au susținut regimul comunist, având interese comune în menținerea controlului asupra populației
Simbolurile și valorile promovate de Biserică au fost adesea diluate pentru a se alinia cu doctrina comunistă, ceea ce a dus la o relație complexă între crucea creștină și secera și ciocanul comunist. Deși în esență anticomunistă, BOR a fost nevoită să facă compromisuri pentru a supraviețui sub acest regim, renunțând în multe cazuri la lupta pentru drepturile și libertățile credincioșilor
Alianțele Actuale: Naționalismul Radical și Corupția
În prezent, BOR se confruntă cu noi provocări. Deși România este acum un stat democratic, Biserica este acuzată că se asociază cu figuri extremiste precum George Simion, liderul partidului AUR, și Diana Șoșoacă, amândoi cunoscuți pentru retorica lor pro-rusă și anti-europeană. Aceste asocieri sugerează o revenire la naționalismul radical, care folosește simbolurile și limbajul religios pentru a câștiga popularitate în rândul unor segmente frustrate ale populației
Telex.md | FLUX continuu de știri
Simion și Șoșoacă au adoptat adesea discursuri care rezonează cu valorile promovate de Biserică, folosind însă această apropiere pentru a justifica pozițiile lor anti-europene și pro-ruse. Într-o lume în care Biserica ar trebui să promoveze pacea și unitatea, astfel de alianțe ridică întrebări despre direcția pe care o urmează BOR și despre motivele din spatele tăcerii sale față de extremismul modern
Colaboraționismul cu Regimul Comunist
Deși BOR s-a opus regimului comunist la început, a fost rapid constrânsă să colaboreze cu Securitatea pentru a supraviețui sub regimul dictatorial. Această colaborare a implicat atât compromisuri ideologice, cât și operaționale, precum raportarea activităților credincioșilor sau chiar a preoților disidenți. Patriarhul Justinian și alți lideri ai Bisericii au încercat să protejeze Biserica prin adaptarea la regimul comunist, dar aceste compromisuri au avut consecințe grave asupra independenței instituției. Secera și ciocanul au devenit simboluri ale unei presiuni constante care a făcut ca Biserica să își piardă o parte din influența spirituală autentică, transformându-se în unele cazuri într-o unealtă de control a regimului
Reporter de Teren și Telex.md | FLUX continuu de știri
Această colaborare a dus la o perioadă de corupție internă, unde preoți apropiați de Securitate au fost recompensați, iar alții au fost persecutați. Pe măsură ce regimul comunist își consolida puterea, Biserica și-a văzut rolul public diminuat, însă legăturile subterane cu regimul au devenit o realitate inescapabilă. După Revoluția din 1989, arhivele deschise au dezvăluit profunzimea acestor legături, generând dezbateri aprinse despre responsabilitatea morală a Bisericii și rolul său în menținerea regimului
Telex.md | FLUX continuu de știri.
Alianțele Naționale: Naționalism și Extremism Modern
Astăzi, BOR se confruntă cu noi provocări ideologice și politice, găsindu-se implicată într-o rețea periculoasă de alianțe politice cu figuri precum George Simion, liderul AUR, și Diana Șoșoacă. Asemenea alianțe reflectă o tendință alarmantă de reîntoarcere la ideologii naționaliste radicale, care folosesc simbolurile religioase pentru a-și legitima mesajele pro-ruse și anti-europene.
Simion și AUR, alături de Șoșoacă, au reușit să exploateze nemulțumirile populare și să câștige sprijinul unui segment semnificativ al electoratului, îmbrățișând retorici naționaliste și conservatoare care rezonează cu unele dintre valorile promovate de Biserică. Cu toate acestea, implicarea BOR în astfel de discursuri este extrem de periculoasă, dat fiind faptul că acești lideri au fost frecvent acuzați de răspândirea de mesaje antisemite și dezinformări pro-ruse
Scandaluri de Corupție, Evaziune și Abuzuri
Pe lângă problemele ideologice, BOR a fost afectată de numeroase scandaluri de corupție și evaziune fiscală, care au zguduit credibilitatea instituției. Investigațiile Recorder au scos la iveală practici de trafic de influență și deturnări de fonduri destinate construcțiilor de biserici și alte proiecte religioase.
Patriarhul Daniel, supranumit „Marele Alb”, a fost direct vizat în aceste investigații, care au dezvăluit modul în care fondurile destinate proiectelor religioase sunt deturnate prin trafic de influență. În cadrul investigației Recorder, a fost expusă rețeaua de preoți și lideri religioși care solicită fonduri publice pentru proiecte de infrastructură religioasă, dar care sunt folosite pentru a îmbogăți ierarhii și pentru a întreține un sistem corupt. Bani care ar fi trebuit să ajungă la parohii mici și să sprijine comunitățile sărace au fost, în schimb, redirecționați pentru construcții megalomane sau pentru consolidarea influenței anumitor lideri religioși.
Pe lângă acest scandal, Biserica a fost acuzată de evaziune fiscală pe scară largă. Așa cum s-a descoperit, BOR importă și comercializează obiecte de cult, icoane și alte produse religioase, adesea produse în China, fără a respecta reglementările fiscale. Deși Biserica beneficiază de scutiri de taxe în virtutea statutului său religios, aceste afaceri nu sunt acoperite de legea cultelor și reprezintă o eludare a taxelor care ar trebui să fie plătite
În loc să fie folosite pentru proiecte caritabile, veniturile din aceste afaceri sunt de multe ori deturnate către proiecte megalomane, cum ar fi Catedrala Mântuirii Neamului, unul dintre cele mai mari și controversate proiecte finanțate în mare parte din bani publici.
Pedofilie și Abuzuri în Rândul Clerului
La aceste probleme de natură financiară și coruptă, se adaugă scandalurile de pedofilie și abuzuri sexuale în rândul preoților. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale fostului preot Cristian Pomohaci și ale fostului Episcop de Huși, care au fost implicați în abuzuri sexuale asupra minorilor
În loc să condamne ferm aceste fapte, BOR a adoptat o atitudine de acoperire, preferând să mușamalizeze cazurile pentru a-și proteja imaginea publică. Acest tipar de comportament nu este nou și reflectă o cultură a tăcerii și a complicității în fața abuzurilor.
Canonizarea lui Arsenie Boca și Relativizarea Extremismului
O altă problemă majoră care afectează imaginea BOR este tentativa de canonizare a lui Arsenie Boca, o figură cu legături strânse cu Mișcarea Legionară. Deși este venerat de o mare parte din credincioșii ortodocși, Boca a fost implicat în protejarea membrilor legionari, care au participat activ la crime împotriva evreilor și romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Această canonizare este văzută ca o încercare de reabilitare a fascismului și a atras critici dure din partea Institutului Elie Wiesel și a comunității evreiești
BOR, prin aceste acțiuni, pare să fi „încurcat crucea cu secera și ciocanul”, adaptându-se la regimuri totalitare, și acum să susțină o formă de naționalism extrem, având în centrul său o agendă periculoasă, marcată de evaziune fiscală, corupție și neglijarea valorilor morale.