Presa rusă despre noul premier al României: tehnocrat prooccidental, cu șanse incerte
Agenția oficială de presă a statului rus, TASS, a publicat un material amplu despre noul premier al României, Luca Niculescu, și despre criza guvernamentală care a durat cinci luni. Jurnaliștii ruși îl descriu pe șeful Executivului drept un tehnocrat prooccidental, dar își exprimă îndoielile privind șansele de succes ale Guvernului, având în vedere neînțelegerile dintre partide și compromisul dificil care a permis formarea cabinetului.
„Observatorii politici locali se îndoiesc că guvernul Niculescu va avea succes, întrucât în România persistă disensiunile între partide, iar fragilul compromis prin care s-a obținut susținerea acestui cabinet a fost încheiat cu mari eforturi”, scrie TASS.
Votul din Parlament și încheierea crizei politice
Potrivit agenției ruse, la 20 octombrie 2026 Parlamentul României l-a aprobat pe Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, în funcția de prim-ministru. Un număr de 280 de deputați și senatori au votat în favoarea programului și a componenței guvernului său, în condițiile în care erau necesare 233 de voturi. Acest vot ar trebui să pună capăt crizei politice care se desfășoară în țară încă din aprilie 2026.
Niculescu, fără apartenență politică, a devenit al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan. Încercările anterioare de a forma un cabinet au eșuat din cauza refuzului principalelor forțe politice de a colabora între ele.
Cum a evoluat criza guvernamentală
Din aprilie 2026, România a traversat o fază acută a crizei politice. Cauza acesteia a fost destrămarea coaliției de guvernare, formată după alegerile de la sfârșitul anului 2024. Din aceasta făceau parte Partidul Național-Liberal (PNL), Partidul Social-Democrat (PSD), Uniunea pentru Salvarea României (USR), Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) și deputați independenți.
Pe 20 aprilie, PSD a anunțat că nu îl mai susține pe premierul Ilie Bolojan, din partea PNL, numit în funcție în iunie 2025, și că se retrage din coaliție. Social-democrații au fost nemulțumiți de măsurile de austeritate adoptate de Guvern și de „lipsa unui dialog real între parteneri”.
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, s-a pronunțat imediat în favoarea organizării de alegeri anticipate, însă președintele Nicușor Dan s-a opus. Pe 23 aprilie, șase miniștri și vicepremierul din partea PSD și-au prezentat demisia. Bolojan a refuzat să părăsească funcția, cabinetul a dobândit statutul de guvern interimar, iar atribuțiile sale au devenit limitate.
Pe 5 mai 2026, cabinetului Bolojan i-a fost refuzată încrederea, 281 de deputați și senatori votând pentru demisie. Ulterior, PNL a refuzat să negocieze formarea unei noi coaliții și a anunțat că trece în opoziție, atribuind PSD întreaga responsabilitate pentru criză. Nici USR nu a mai colaborat cu PSD.
Candidaturile respinse și sprijinul politic
Începând cu 18 mai, președintele Nicușor Dan a continuat să caute un candidat la funcția de premier care să poată obține sprijinul tuturor partidelor. Parlamentarii au respins candidaturile europarlamentarului Eugen Tomac (în iunie), ale fostului prim-vicepreședinte al PNL Adrian Veștea (în iunie) și ale europarlamentarului Sigfrid Mureșan (în septembrie).
Pe 5 octombrie, Dan l-a propus pentru funcția de prim-ministru pe secretarul de stat Luca Niculescu, care în septembrie fusese respins de PSD și UDMR. TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală puternică.
Liderii PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, și-au exprimat sprijinul pentru Niculescu, întrucât prioritățile acestuia corespund cerințelor lor: elaborarea, până la 1 decembrie 2026, a bugetului de stat cu respectarea indicatorilor de deficit, indexarea pensiilor și demararea reformei teritoriale. PSD a primit 11 din cele 17 posturi ministeriale. PNL a anunțat că va vota în favoarea cabinetului, dar nu va intra în guvern alături de PSD.
Programul de guvernare și riscurile economice
Pe 15 octombrie, Niculescu a prezentat programul de guvernare și lista miniștrilor. Documentul include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor privind noua lege a salarizării, modernizarea infrastructurii militare conform standardelor NATO și reforme în sănătate.
Agenția rusă notează că, la începutul anului 2027, agențiile de rating vor evalua din nou România, iar țara riscă să piardă statutul de economie cu potențial ridicat de investiții. Deficitul bugetar din 2025 a fost de 7,9% din PIB, iar ținta pentru 2026 este de 7,6%, în condițiile în care limita permisă de UE este de 3%. Din cauza reformelor nefinalizate, România a pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fondurile europene.