Cât costă, de fapt, sistemele care echipează navele din programul SAFE. Explicațiile lui Miruță
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a răspuns criticilor privind costurile asociate navelor care urmează să fie construite la Șantierul Naval Mangalia, în cadrul programului SAFE. Este important de menționat că Miruță a clarificat pretențiile false conform cărora navele contractate în cadrul programului ar avea valori exorbitante. „Adevărul are o singură formă și, oricât s-ar strădui unii și alții să-l deformeze, datele îi contrazic”, a afirmat ministrul pe pagina sa de Facebook.
Miruță a subliniat că unii critici compară eronat corveta turcească Hisar cu navele de patrulare ce vor fi fabricate în România, punând accent pe diferențele fundamentale dintre aceste ambarcațiuni. „Cei care induc această idee compară mere cu pere”, a declarat acesta, subliniind că simpla asemănare fizică nu este un criteriu adecvat de comparație.
Controversele legate de costurile programului SAFE
Critica adusă programului SAFE a fost alimentată de comparații nejustificate între prețul navei Hisar, estimat la 223 de milioane de euro, și costurile navelor care urmează a fi construite în România. Miruță a evidențiat că noile nave vor include echipamente sofisticate ce îmbunătățesc capabilitățile militare. De asemenea, el a detaliat costurile estimate pentru aceste sisteme suplimentare:
- sistem de apărare apropiată CIWS Oerlikon Millennium – 15,5 milioane euro
- sistem pasiv IR de supraveghere și avertizare timpurie – 2,5 milioane euro
- sisteme pentru protecția forței și combaterea amenințărilor moderne – 15 milioane euro
- sisteme de război electronic – 3 milioane euro
- sistem de lansare a torpilelor – 9,5 milioane euro
- sistem de rachete RAM – 59,5 milioane euro
- muniție – 5 milioane euro
- sistem de lansare a rachetelor NSM – 20 milioane euro
- integrarea tuturor acestor capabilități – aproximativ 50 milioane euro
Miruță a subliniat că, pe lângă costurile directe ale echipamentului, programul SAFE include și obligația de a investi în modernizarea șantierului din Mangalia, asigurându-se astfel crearea de locuri de muncă și revitalizarea industriei locale de apărare. „Prețul noilor nave devine chiar mai avantajos când adaugi aceste capabilități și obligația de a construi în România”, a afirmat ministrul.
Perspectivele investiției în apărare
În plus, Miruță a subliniat că, spre deosebire de abordările anterioare, actuala strategie se concentrează asupra utilizării eficiente a fondurilor alocate pentru apărare. Această nouă direcție presupune nu doar achiziția de echipamente, ci și investiții în infrastructura locală, generând o economie care să sprijine atât capacitățile militare, cât și sectorul industrial românesc.
Miruță a concluzionat că abordarea sa vizează nu doar satisfacerea unor nevoi imediate de apărare, ci și crearea unui viitor sustenabil pentru industria de apărare din România, contracarând astfel critica bazată pe informații eronate și dezinformări. Această reformă are potențialul de a transforma radical percepția asupra investițiilor în domeniul apărării, punând accent pe transparență și eficiență în cheltuirea banilor publici.