Capitala în faliment? Ciucu: „Dacă nu avem minimum 5,5 miliarde, intrăm în faliment”
Ciprian Ciucu, primarul Capitalei, a declarat recent că a inițiat discuții cu Ministerul Finanțelor, precum și cu liderii coaliției de guvernare, în încercarea de a preveni o situație de incapacitate de plată pentru București. Conform estimărilor sale, municipalitatea are nevoie de un buget minim de 5,5 miliarde de lei în 2026 pentru a funcționa în mod adecvat.
Situația financiară alarmantă a Capitalei
Primarul Ciucu a subliniat în cadrul unei intervenții publice că fără acest prag de 5,5 miliarde de lei, Bucureștiul riscă să declare faliment. Edilul a declarat: „Îmi bat capul acum cu Ministerul Finanţelor şi în coaliţie cum să fac să salvez Primăria.” Avertizările sale vin pe fondul unor probleme de finanțare care au afectat Primăria Municipiului București începând cu 2023, perioadă în care, potrivit afirmațiilor sale, Guvernul României a subfinanțat constant instituția.
Factori care contribuie la criza financiară
Printre măsurile care au dus la această subfinanțare se numără Ordonanța „trenuleț”, care a scos din bugetul local încasările din impozitul pe jocuri de noroc, cât și redirecționarea a 14% din fonduri către localități mai mici prin mecanismul de solidaritate. Ciucu a subliniat că lipsa unei Legi a Bugetului pentru anul în curs a forțat municipalitatea să opereze cu o cotă lunară de 317 milioane de lei, în comparație cu necesarul de aproximativ 500 de milioane de lei lunar, care ar fi asigurat o funcționare normală conform standardelor anterioare.
Datorii semnificative și propuneri de reformă
Conform primarului, pierderile acumulate în ultimii doi ani au rezultat în datorii considerabile. „Nouă ne lipsesc în acest moment exact banii care nu au mai venit în ultimii 2 ani; 4 miliarde de lei de care PMB-ul nu a mai beneficiat. De aici este şi datoria asta imensă,” a mai adăugat el. Pentru a aborda această problemă pe termen lung, Ciucu solicită modificarea mecanismului de finanțare pentru Capitală, pledând pentru un sistem mai predictibil, în care alocările să nu depindă de negocieri politice, ci de o calculare obiectivă a necesarului bugetar.