Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind retrocedarea bunurilor imobile ale cultelor religioase
Într-o decizie recentă, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că doar titularii cererilor de retrocedare a bunurilor imobile care au aparținut cultelor religioase din România și care au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989 pot beneficia de despăgubiri în echivalent. Această hotărâre vine în urma unui recurs în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al ÎCCJ.
Interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale
În cadrul acestei decizii, ÎCCJ a interpretat și aplicat unitar dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. În conformitate cu aceste dispoziții, doar titularii cererilor de retrocedare ale căror imobile au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989 pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, potrivit art. 5 alin. (5) din actul normativ menționat.
Decizia ÎCCJ și implicațiile sale
Decizia ÎCCJ, pronunțată în ședință publică la data de 17 iunie 2024, este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Aceasta vine în urma unei propuneri a Secției de contencios administrativ și fiscal privind sesizarea ÎCCJ cu o cerere de recurs în interesul legii, în vederea interpretării și aplicării unitare a dispozițiilor art.6 alin. (l) din OUG nr. 94/2000.
Interpretarea dispozițiilor legale
Problema esențială care a stat la baza acestei decizii a fost stabilirea dacă dispozițiile prevăzute de art. 6 alin. (1) din OUG nr. 94/2000 se referă doar la imobilele înstrăinate ulterior datei de 22 decembrie 1989 sau dacă acestea pot fi interpretate în sensul că se referă și la imobilele înstrăinate anterior acestei date. În urma analizei, ÎCCJ a stabilit că dispozițiile se referă doar la imobilele înstrăinate ulterior datei de 22 decembrie 1989.
Implicațiile deciziei ÎCCJ
Decizia ÎCCJ are implicații semnificative pentru titularii cererilor de retrocedare a bunurilor imobile care au aparținut cultelor religioase din România. Aceștia pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent doar în cazul în care imobilele au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, potrivit art. 5 alin. (5) din OUG 94/2000.
Sursa: news.ro