Un viciu endemic: mita în sistemul medical românesc
Într-o lume ideală, sistemul medical ar trebui să fie un bastion al eticii și integrității, un loc unde pacienții se pot baza pe profesionalismul și devotamentul medicilor. Însă, în realitatea românească, acest ideal pare a fi doar o utopie. Un exemplu recent este cel al șase medici chirurgi de la Secția Chirurgie Generală – Oncologică a Spitalului Municipal de Urgență Timișoara, acuzați de procurori că au acceptat mită de la peste 40 de pacienți. Această situație nu este singulară, ci face parte dintr-un tablou mai larg, în care mita pare a fi devenit o normă în sistemul medical.
Un obicei înrădăcinat: mita necondiționată
În cazul lui Octavian Mazilu, fost șef al Secției Chirurgie Generală 2 – Oncologică din cadrul Spitalului Municipal de Urgență Timișoara, anchetatorii au documentat 26 de cazuri de luare de mită. În ciuda faptului că banii erau oferiți de pacienți sau aparținători, fără ca medicul să îi ceară, acesta nu i-a refuzat. Sumele variau de la câteva sute de lei până la 500 de euro. În acest context, se ridică întrebarea: de ce pacienții aleg să ofere bani medicilor și, deopotrivă, de ce aceștia încă primesc bani de la bolnavi?
Percepția pacientului: mita ca formă de asigurare a sănătății
Conform psihologului Radu Leca, pacientul nu vede mita ca mită, ci ca formă de asigurare a sănătății lui. În mintea pacientului, dacă oferă bani medicului, acesta va fi mai atent și mai răbdător cu el. În acest sens, mita devine o formă de plată pentru a se asigura că va fi tratat corespunzător. Această percepție este întărită de o normă socială care spune că trebuie să dai, așa cum subliniază sociologul Bogdan Voicu.
Percepția medicului: mita ca reflex al inegalității sociale
Pe de altă parte, medicul primește mita din două motive principale. În primul rând, există percepția că este plătit prost, deși realitatea arată că avem medici plătiți mai bine decât în Germania sau Franța. În al doilea rând, există presiunea inegalității sociale și dorința de a câștiga cât mai mult. Aceste două factori acționează împreună și generează un comportament care perpetuează acest obicei nesănătos.
Combaterea mitei: o responsabilitate colectivă
Combaterea acestui obicei ar trebui să fie o responsabilitate colectivă. În acest sens, judecătorii care l-au condamnat pe Octavian Mazilu au subliniat că medicul s-a transformat în „inculpat” pentru că s-a folosit de profesia sa „și în scopul dobândirii unor sume de bani, chiar nesolicitate, dar nerefuzate”. În acest context, este esențial ca atât pacienții, cât și medicii să conștientizeze că mita nu este o soluție, ci o problemă care afectează întregul sistem medical.
Sursa: Digi24.ro