Primii pași ai Guvernului Niculescu: SAFE, politica fiscală și restanțele magistraților
Premierul Luca Niculescu a stabilit primele direcții de acțiune ale noului Guvern, vizând coordonarea programului european SAFE, relația cu Banca Națională a României, politica fiscală pentru 2027 și plata restanțelor salariale către magistrați.
Programul european SAFE, prin care România beneficiază de aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru investiții în apărare, va rămâne în coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului. Structura va fi gestionată direct de noul său șef, Oleg Ungureanu, care își preia atribuțiile marți, 27 octombrie. Decizia asigură continuitatea mecanismului stabilit în mandatul fostului premier Ilie Bolojan.
România a primit deja o primă tranșă de aproximativ 2,5 miliarde de euro, transferată la 26 august 2026. Următoarele plăți depind de progresele în implementarea proiectelor și ar putea fi acordate în prima jumătate a anului 2027, după prezentarea unui raport privind stadiul investițiilor. Transferurile nu sunt automate, ci sunt condiționate de implementarea proiectelor și de rapoartele de progres. În plus, aproximativ 20 de miliarde de euro ar putea deveni disponibile pentru redistribuire, după ce Italia și Ungaria și-au redus solicitările inițiale de finanțare, iar Comisia Europeană intenționează să lanseze o nouă rundă de cereri până la sfârșitul anului 2026.
În privința fiscalității, intenția Executivului este să nu majoreze cotele de impozitare în 2027. Sunt analizate însă măsuri de extindere a bazei de impozitare, inclusiv prin eliminarea unor excepții și facilități fiscale, ceea ce ar permite creșterea veniturilor bugetare fără modificarea cotelor generale. Deocamdată nu a fost anunțată o listă a facilităților vizate și nici un calendar pentru adoptarea eventualelor modificări. Politica fiscală urmează să fie definitivată odată cu elaborarea bugetului pentru 2027 și cu respectarea obligațiilor privind reducerea deficitului.
Indexarea pensiilor rămâne o prioritate a bugetului pentru 2027, însă procentul și calendarul definitiv nu au fost stabilite. Varianta preferată este aplicarea indexării de la 1 ianuarie 2027, în funcție de resursele bugetare disponibile, fără a fi exclusă posibilitatea unor ajustări în etape.
Guvernul pregătește și o rectificare bugetară care ar putea fi adoptată în zilele următoare sau săptămâna viitoare, concentrată asupra celor mai urgente nevoi de finanțare, inclusiv asupra problemelor semnalate de companiile din construcții și de facturile neachitate de stat. Nu există o confirmare a sumelor vehiculate public privind o presupusă gaură bugetară de aproximativ 30 de miliarde de lei, iar Ministerul Finanțelor lucrează la centralizarea datelor. Nu este exclusă nici o a doua rectificare până la sfârșitul anului.
O altă direcție stabilită este consolidarea dialogului cu Banca Națională a României. Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru discuții privind situația economică, perspectivele macroeconomice și prioritățile Executivului. Cei doi urmează să aibă consultări periodice, în contextul presiunilor inflaționiste și al necesității reducerii deficitului bugetar, cu respectarea atribuțiilor distincte ale celor două instituții. Noul Executiv și-a propus să finalizeze proiectul bugetului de stat pentru 2027 până la sfârșitul acestui an.
Pe agenda noului Guvern se află și plata restanțelor salariale către judecători și procurori, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei. Premierul Luca Niculescu a recunoscut, în prima sa conferință de presă după preluarea mandatului, că este o problemă urgentă și a declarat că va reveni cu un răspuns și o soluție. Executivul pregătește un set de măsuri financiare și legislative care să țină cont de recenta decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului privind eșalonarea plăților. CEDO a respins cererile magistraților și foștilor magistrați care contestaseră amânarea și eșalonarea drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, apreciind că măsurile statului român au fost justificate de situația economică și bugetară excepțională. Decizia nu anulează obligațiile financiare ale statului, ci permite continuarea plăților eșalonate.