PESTE 250 DE MAGISTRAȚI AU TRANSMIS MESAJE LUI NICUȘOR DAN ÎN CARE AU RECLAMAT PRESIUNI, TEAMĂ DE REPRESALII, DECIZII ARBITRARE ÎN CSM
Data actualizării: 21.12.2025 17:54
Data publicării: 21.12.2025 17:47
Peste 250 de magistrați din întreaga țară au transmis un număr impresionant de 135 de mesaje președintelui Nicușor Dan, conform unui raport de sinteză publicat de Administrația Prezidențială. Aceste mesaje au fost trimise în contextul tensiunilor crescute legate de funcționarea sistemului de justiție, iar observațiile primite de șeful statului evidențiază un climat de frică, lipsă de transparență și suspiciuni cu privire la abandonarea meritocrației în sistemul judiciar.
În urma acestor observații, Nicușor Dan a anunțat, duminică, la Palatul Cotroceni, că va organiza un referendum în luna ianuarie, adresându-se corpului magistraților cu întrebarea: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. El a subliniat că, în funcție de răspunsurile primite, va decide asupra continuării discuțiilor legislative sau asupra unei posibile restructurări a CSM.
Mesajele primite de președinte provin de la 27 de instanțe și 14 parchete din întreaga țară, inclusiv de la Judecătorii, Tribunale, Curți de Apel, DNA, DIICOT și parchete militare. O parte dintre acestea au fost transmise anonim, din cauza „fricii de consecințe” și a „temerii de represalii”. În total, Nicușor Dan a primit peste 320 de mesaje, inclusiv de la cetățeni, avocați, polițiști și societatea civilă.
CONTEXTUL INVITAȚIEI PREZIDENȚIALE
Invitația publică adresată de Președintele României magistraților se bazează pe rolul constituțional al șefului statului de garant al Constituției și al bunei funcționări a autorităților publice. Documentul face referire la Raportul Comisiei Europene din 2025 privind statul de drept, care arată o deteriorare a percepției publice asupra independenței justiției. Doar 44% dintre cetățeni și 51% dintre întreprinderi consideră că independența instanțelor este „bună sau foarte bună”. De asemenea, 75% dintre români percep corupția ca fiind larg răspândită, iar 60% afirmă că sunt afectați direct de aceasta în viața de zi cu zi.
CE NU ESTE RAPORTUL
Conform Administrației prezidențiale, raportul de sinteză nu stabilește vinovății individuale sau colective, nu califică faptele ca fiind legale sau ilegale și nu cuprinde judecăți de valoare. Acesta redă exclusiv observațiile primite, într-o formă centralizată, urmărind să identifice tipare recurente și vulnerabilități structurale care pot afecta independența magistraților și încrederea publică în justiție.
Raportul subliniază că nu își propune evaluarea situațiilor sau soluțiilor individuale și nu interferează cu actul de justiție propriu-zis, ci vizează mecanismele administrative, procedurale, judiciare și legislative care, conform unui volum semnificativ de sesizări convergente, ar putea afecta independența efectivă a judecătorului și a procurorului, meritocrația în cariera magistratului, funcționarea previzibilă și eficientă a justiției, precum și încrederea publică în autoritatea judecătorească.
„AM FOLOSIT UN NUME FICTIV PENTRU CĂ ÎMI ESTE FRICĂ”
Una dintre concluziile centrale ale raportului este climatul de teamă din interiorul sistemului. Numeroși magistrați au ales anonimatul, invocând riscul unor consecințe profesionale precum cercetări disciplinare, blocarea promovărilor sau pierderea delegărilor. Un magistrat a declarat: „Motivul pentru care am folosit un nume fictiv în mesaj este că, recunosc, îmi este frică de consecințele acțiunii mele în interiorul sistemului, în condițiile în care am muncit enorm și am sacrificat multe pentru a ajunge magistrat”.
Exemple recente, precum sesizarea Inspecției Judiciare în cazul judecătorului Beșu la mai puțin de 24 de ore după difuzarea unei investigații jurnalistice, ilustrează această frică. Un alt magistrat a descris situația astfel: „Președinții sunt mici dumnezei”, iar „totul funcționează pe principiul recompensă și pedeapsă”.
VULNERABILITĂȚILE STRUCTURALE SEMNALATE
Raportul subliniază că observațiile nu descriu incidente izolate, ci probleme sistemice, printre care se numără lipsa de transparență și inexistența unor criterii obiective în zone sensibile ale carierei magistraților, ceea ce ar permite o selecție informală și ar inhiba contestarea. De asemenea, se semnalează un fenomen de tipul „gatekeeping” prin intermediul interviurilor și rapoartelor, care sunt percepute ca un veto cu justificare îndoielnică.
Alte probleme includ lipsa unor mecanisme standardizate de adoptare și comunicare a deciziilor administrative, riscurile de inhibare a exercitării drepturilor și presiunea sistemică generată de volumul de activitate, care reduce calitatea și crește vulnerabilitatea la erori. Neclaritățile legislative și insuficiențele de ordin legislativ generează o presiune suplimentară asupra magistraților.
DELEGAREA ȘI PROMOVAREA, MECANISME CONTESTATE
Raportul acordă o atenție deosebită mecanismelor de delegare și promovare, descrise de magistrați ca fiind lipsite de caracter concurențial și predictibil. Delegarea, care ar trebui să fie o măsură temporară, a devenit o etapă informală obligatorie pentru avansarea în carieră. Absența unor criterii legale clare de selecție și departajare este un element problematic, iar refuzul sau neprelungirea delegării nu beneficiază de căi efective de contestare.
În ceea ce privește promovarea, lipsa examenelor scrise anonimizate și ponderea evaluărilor subiective sunt percepute ca o abandonare a meritocrației. Magistrații consideră că Inspecția Judiciară nu este un mecanism de autoreglare, ci un instrument de presiune și reducere la tăcere a celor incomozi.
PROPUNERILE MAGISTRAȚILOR
Printre propunerile magistraților se numără descentralizarea puterii decizionale, limitarea strictă a delegărilor și detașărilor, proceduri competitive și transparente pentru accederea la funcțiile de conducere, revenirea la probe obiective în cazul promovărilor, reformarea Inspecției Judiciare și asigurarea unui management eficient al resurselor umane.
Documentul se încheie cu mențiunea că Președintele României urmează să inițieze un dialog instituțional structurat cu autoritățile competente, să solicite evaluări tehnice și juridice și, după caz, să sprijine demersuri de adaptare a cadrului legislativ. Raportul nu oferă soluții imediate, dar conturează imaginea unui sistem judiciar perceput din interior ca fiind dominat de frică, conformism și decizie netransparentă, o percepție care riscă să afecteze grav încrederea publică în justiție.