Oana Țoiu a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare pentru funcția de ministru de Externe
Oana Țoiu, propusă pentru funcția de ministru de Externe în Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, a primit marți aviz favorabil în cadrul audierilor din Parlament, cu 29 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”. Audierea a avut loc în Comisia pentru Politică Externă, alături de Comisiile pentru Afaceri Europene și pentru Românii de Pretutindeni.
După audiere, Oana Țoiu a declarat că votul majoritar și avizul favorabil reprezintă „un semn de încredere”, pe care îl tratează ca pe o încredere în politica externă a României, în munca diplomaților români și în nivelul de așteptări pe care îl are.
Observații privind Legea Salarizării Unitare și resursele pentru diplomați
Oana Țoiu a făcut observații referitoare la adoptarea Legii Salarizării Unitare, despre care a spus că ar trebui să asigure resurse corespunzătoare pentru diplomații români. Ea a arătat că votul din comisie și importanța tot mai mare acordată de Parlament politicii externe ar trebui să se transfere și în votul așteptat pentru Legea Salarizării Unitare, astfel încât să se acorde resurse demne diplomaților români, atât în serviciul exterior, cât și în București.
Negocieri importante gestionate de diplomați
Oana Țoiu a subliniat că diplomații români sunt implicați în negocieri și acorduri cu impact major asupra României, dând ca exemplu negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, unde aproximativ 60 de miliarde de euro ar putea reveni României în urma negocierilor bilaterale. Ea a menționat că în acest an au fost finalizate 40 de acorduri bilaterale cu alte țări, cu aportul diplomaților din Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv în domeniul muncii.
Potrivit acesteia, România are cea mai mare proporție a cetățenilor europeni care lucrează în alt stat membru al Uniunii Europene decât cel în care s-au născut, ceea ce face importante acordurile în domeniile diplomației culturale, economice, energiei, apărării și securității, alături de ministerele de linie.
Coordonarea cu Guvernul și Președinția
Oana Țoiu a apreciat activitatea Ministerului Afacerilor Externe din ultimul an, despre care a spus că a reușit să coordoneze ministere cu portofolii diferite, chiar în mijlocul provocărilor, și să mențină o bună relație între Guvernul României și administrația prezidențială, aspect esențial în negocierea cadrului financiar multianual și în domeniile securității și apărării.
În privința votului final pentru Guvernul Mureșan, ce urmează să aibă loc miercuri, Oana Țoiu a spus că rezultatul avizului din comisie nu poate fi transferat automat la votul din plen, întrucât nu toți deputații și senatorii au fost prezenți la muncă, iar componența politică a prezenței în plen ar putea arăta diferit la votul final.
Direcția politicii externe și interesul național
Oana Țoiu a declarat că discuțiile din audiere s-au concentrat și asupra direcției pe care ar trebui să o urmeze politica externă a României, inclusiv poziția țării în UE și NATO și relațiile cu state din alte regiuni. Ea a vorbit despre necesitatea unei diplomații în care România să stea „cu spatele drept” în orice negociere și să își urmărească interesul național, amintind de cei 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, care vor fi celebrați anul viitor, și de un sfert de secol de parteneriat strategic. A menționat că România este nu doar beneficiar al securității colective în NATO, ci și furnizor tot mai puternic de apărare.
Ea a dat ca exemplu relațiile cu statele din Orientul Mijlociu, arătând că acestea s-au dovedit importante în momentele de criză, pentru susținerea cetățenilor români.
Relațiile cu Republica Moldova și proiectele energetice
Un alt subiect discutat în audiere a fost reprezentat de relațiile de vecinătate, Oana Țoiu vorbind despre proiectele de conectivitate cu Republica Moldova. Ea a menționat progresul remarcabil din ultimul an, inclusiv primul pod construit cu Republica Moldova după 60 de ani și conectarea sistemului energetic românesc cu cel al vecinilor, ceea ce asigură acces la surse de energie și producție.
Oana Țoiu a afirmat că proiectele energetice strategice pot consolida poziția României ca furnizor de energie, amintind de refacerea reactorului 1 de la Cernavodă, construcția reactoarelor 3 și 4 și proiectul Neptun Deep, care din 2027 ar urma să întărească rolul României ca principal producător de gaze din Uniunea Europeană. Ea a subliniat că aceste proiecte trebuie continuate indiferent de componența politică a viitorului guvern.