Comisia de la Veneția analizează legea prin care Dominic Fritz a pierdut mandatul de primar
O delegație a Comisiei de la Veneția a fost primită joi la Curtea Constituțională a României, unde au avut loc discuții privind compatibilitatea cu standardele europene a legii în baza căreia Dominic Fritz și-a pierdut mandatul de primar al Timișoarei. Tema centrală a întrevederilor a vizat dispozițiile tranzitorii ale Legii nr. 180/2026 privind pierderea mandatului de către aleșii locali, cu accent pe efectul lor retroactiv, după ce CCR a decis pe 17 august că așa-numitul „amendament Fritz” este constituțional.
Comisia a fost sesizată pe 24 septembrie, la solicitarea a doi parlamentari USR, Diana Stoica și Sorin Șipoș. Cererea oficială de aviz a fost transmisă de Gunn Marit Helgesen, președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, care atrăgea atenția că prevederile pot duce la încetarea automată a unor mandate elective, fără o evaluare individualizată, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
La întrevederea de joi au participat președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și alți șapte judecători constituționali. Reprezentanții Curții au precizat că Decizia nr. 883 din 17 august 2026 a fost tradusă și transmisă delegației pentru studiu, documentul cuprinzând atât raționamentul majorității, cât și opinia separată a judecătorilor Simina Tănăsescu, Iulia Scântei și Dacian Cosmin Dragoș. Delegația Comisiei a fost formată din Iain Cameron, membru din partea Suediei, Regina Kiener, membră din partea Elveției, Tomáš Langášek, membru supleant din partea Cehiei, și reprezentanți ai Secretariatului.
Discuțiile au atins și activitatea jurisdicțională a CCR. Elena-Simina Tănăsescu a evidențiat creșterea numărului de sesizări în ultimii doi ani, aproximativ 14.000 în 2025 și circa 15.000 de la începutul lui 2026 până în prezent, precizând că datele statistice sunt disponibile pe site-ul instituției. Potrivit comunicatului, reprezentanții Comisiei au menționat că au programate întrevederi pe această temă cu toate instituțiile și părțile implicate.
Ce prevede „amendamentul Fritz”
Pe 17 august 2026, CCR a decis că prevederea din noua Lege a integrității care stabilește încetarea mandatelor aleșilor locali în cazul cărora a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese este constituțională. Decizia a fost luată cu cinci voturi pentru și trei împotrivă.
Așa-numitul „amendament Fritz”, introdus de PSD în Legea ANI, prevede că aleșii aflați în funcție în cazul cărora au fost constatate definitiv astfel de situații înainte de intrarea în vigoare a noii legi își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Prevederea a fost asociată în spațiul public cu situația primarului Timișoarei, declarat de Agenția Națională de Integritate în conflict de interese administrativ în iulie 2024. Inspectorii ANI au susținut că, în 2020, după alegerea sa, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal, documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ fiind realizată de firma unui consilier local USR care îl împrumutase cu 25.000 de lei în campania electorală.
Argumentele CCR
În motivarea publicată pe 21 august, judecătorii au susținut că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci pune capăt unei funcții sau unui mandat a cărui integritate a fost afectată. „O situație de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează și afectează integritatea funcției, demnității publice ori a mandatului”, se arată în motivare.
Curtea a recunoscut că neretroactivitatea legii este un principiu constituțional, dar a făcut distincția între aplicarea unei noi sancțiuni pentru o faptă trecută și efectele juridice care continuă să se producă în prezent. „A interzice legiuitorului să protejeze integritatea funcției de drept public când aceasta a fost esențialmente afectată printr-o acțiune nelegală a titularului său temporar ar echivala cu abandonarea standardelor de protecție asociate funcției publice și cu un regres al statului de drept”, mai precizează motivarea.
Contestatarii amendamentului au invocat încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut de articolul 15 din Constituție, susținând că o nouă sancțiune nu poate fi aplicată unor fapte și situații juridice încheiate sub legislația anterioară. Avizele și recomandările Comisiei de la Veneția au caracter consultativ, nefiind obligatorii din punct de vedere juridic.