Justițiarul de Cluj, condamnat pentru instigare publică
Într-un caz care a stârnit controverse și discuții aprinse în societatea românească, un bărbat din județul Cluj, cunoscut sub pseudonimul „Justițiarul de Cluj”, a fost condamnat la o amendă penală semnificativă pentru instigare publică. Acesta a fost găsit vinovat după ce a postat pe rețelele de socializare mesaje prin care îndemna oamenii să iasă în stradă „cu topoare, cu furci, cu coase, cu tot ce aveți… cu drujbe”, argumentând că protestele pașnice nu au efectul dorit.
Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, care a stabilit o amendă de 6.000 de lei, pe lângă interzicerea dreptului de a ocupa funcții publice timp de trei ani și obligarea la plata a 600 de lei cheltuieli judiciare. Aceste măsuri au fost impuse în urma unor mesaje postate pe TikTok la începutul anului, care au fost considerate de instanță ca având potențialul de a genera reacții violente și tulburări grave ale ordinii publice.
În mesajul său controversat, condamnatul a susținut că „protestele pașnice” sunt ineficiente și a îndemnat la acțiuni mai radicale, afirmând că este necesară o mobilizare masivă a cetățenilor, inclusiv a fermierilor, pentru a se face auzită vocea lor. „Trebuie niște proteste, manifestații, revoluții care, dragii mei… nu pașnice, pentru că pașnice nu merge”, a declarat el, incitând la violență și la o mobilizare armată.
Judecătorii au considerat că astfel de îndemnuri, având un public numeros pe platformele sociale, pot provoca reacții în lanț și pot duce la destabilizarea ordinii publice. Această decizie a fost primită cu diverse reacții în rândul opiniei publice, unii susținând că este o măsură necesară pentru a preveni violența, în timp ce alții consideră că reprezintă o încălcare a libertății de exprimare.
Decizia instanței nu este definitivă, iar „Justițiarul de Cluj” are posibilitatea de a contesta sentința. Cazul său a ridicat întrebări importante despre limitele libertății de exprimare în contextul incitării la violență și despre responsabilitatea pe care o au persoanele publice în utilizarea platformelor sociale.