Înalta Curte a realizat o expertiză independentă privind reforma pensiilor de serviciu
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat, pe 15 ianuarie 2026, rezultatul unei expertize independente care contestă reforma guvernului referitoare la pensiile speciale ale magistraților. Această expertiză contabilă a relevat că aplicarea noii legi ar conduce la anularea totală a pensiilor de serviciu, ceea ce ridică semne de întrebare asupra respectării drepturilor dobândite de magistrați.
Detalii despre expertiză și implicațiile acesteia
Reprezentanții ÎCCJ au comunicat că expertiza a fost realizată de un expert contabil autorizat, care a confirmat calculele departamentelor economice. Aceștia au subliniat că Guvernul condus de Ilie Bolojan ignoră grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale, ceea ce ar putea avea consecințe severe asupra sistemului judiciar din România.
Expertiza va fi depusă la Curtea Constituțională, care se va reuni pentru a dezbate legea reformei pensiilor magistraților. ÎCCJ a subliniat că rezultatele expertizei sunt clare: aplicarea noii legi ar duce la o reducere semnificativă a pensiilor de serviciu, cu procente variind de la 33% până la 51%, în funcție de gradul de jurisdicție al magistraților.
Critica adusă legii de către Înalta Curte
Înalta Curte a declarat că această reformă nu reprezintă o simplă modificare a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, o situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. De asemenea, expertiza demonstrează că legea contestată contravine garanțiilor constituționale ale independenței justiției și nu respectă jurisprudența Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Contextul sesizării Curții Constituționale
Pe 5 decembrie, ÎCCJ a decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea legii privind modificarea pensiilor de serviciu. Magistrații au argumentat că urgența proiectului nu a fost demonstrată, iar invocarea condițiilor economice nu a fost justificată de Executiv, lipsind datele necesare pentru a susține impactul economic al reformei.
Modificările propuse de legea pensiilor de serviciu
Legea prevede stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați, cu o vârstă minimă de 49 de ani până la 31 decembrie 2026, și o vechime în muncă de cel puțin 35 de ani. De asemenea, se propune o etapizare a vârstei de pensionare, care va ajunge la 65 de ani, și un cuantum al pensiei limitat la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
Aceste modificări au fost contestate de magistrați, care susțin că legea creează discriminări evidente între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși aceștia au un statut garantat constituțional.
Consecințele posibile ale reformei
ÎCCJ a avertizat că legea anulează de facto pensiile de serviciu pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, iar pentru generațiile viitoare pensiile vor deveni inferioare celor din sistemul public de pensii. Această situație ar putea afecta grav independența justiției și ar contraveni standardelor stabilite de instanțele internaționale.
În concluzie, expertiza realizată de ÎCCJ subliniază necesitatea unei revizuiri profunde a reformei pensiilor de serviciu, având în vedere impactul semnificativ asupra drepturilor magistraților și asupra sistemului judiciar din România.