Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul legii pensiilor magistraților
Într-o mișcare decisivă, Guvernul condus de Ilie Bolojan își va angaja răspunderea marți, în plenul reunit al Parlamentului, pe proiectul legii pensiilor magistraților. Aceasta reprezintă a doua încercare a premierului de a implementa această reformă, după ce prima variantă a fost respinsă de Curtea Constituțională a României (CCR). Această acțiune are loc în contextul unei ședințe festive dedicate Zilei Naționale a României, programată să înceapă la ora 14:30.
De această dată, Guvernul beneficiază de avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deși acesta a fost unul negativ. Totuși, avizul CSM este consultativ, ceea ce înseamnă că nu există motive legale pentru ca legea să fie respinsă din nou la CCR, așa cum s-a întâmplat anterior.
O modificare semnificativă între cele două versiuni ale proiectului este extinderea perioadei de tranziție pentru pensiile magistraților, care a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Aceasta implică o creștere graduală a vârstei de pensionare, care va ajunge la 65 de ani până în 2042.
Premierul Bolojan a subliniat importanța acestei reforme în cadrul unei ședințe de Guvern, menționând că modificările sunt esențiale pentru asigurarea sustenabilității sistemului de pensii și pentru accesarea fondurilor europene. România trebuie să îndeplinească anumite jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro.
Printre principalele modificări propuse se numără stabilirea pensiei la un maxim de 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii în muncă de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, în decurs de 15 ani. Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă.
Cu toate acestea, proiectul nu este bine primit de magistrați, care contestă atât perioada de tranziție, cât și modul de calcul al pensiei. Aceștia doresc ca pensia să fie calculată la 65% din salariul net, în loc de 70% din salariul brut, așa cum prevede proiectul actual.
În concluzie, Guvernul Bolojan își asumă un risc semnificativ prin angajarea răspunderii pe acest proiect controversat, în contextul unei opoziții puternice din partea magistraților și a unei posibile noi sesizări la CCR din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).