Declarațiile lui Dragoș Pîslaru privind PNRR și risipirea fondurilor
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat recent, în cadrul unei emisiuni la Digi24, impactul semnificativ pe care nefinalizarea reformei pensiilor speciale pentru magistrați îl are asupra financiară asupra României. Potrivit acestuia, Comisia Europeană a decis că 231 de milioane de euro, fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt considerați acum pierduți.
Amânarea deciziei CCR și implicațiile financiare
Banii în cauză erau destinați să susțină diverse inițiative de reformă. Pîslaru a explicat că, din cauza întârzierii adoptării legii necesare, nu s-au putut dovedi îndeplinirea jalonului 215 până la termenul limită din 28 noiembrie. „Consecințele sunt clare, iar România trebuie să acopere această sumă din bugetul național, punând în pericol astfel programul de investiții planificat”, a adăugat el.
Contextul discuțiilor la Bruxelles
În data de 5 februarie 2026, Pîslaru a confirmat că a avut o întâlnire la Bruxelles pentru a discuta despre cererile de plată din PNRR. Cu toate acestea, amânarea deciziei de către Curtea Constituțională a României referitoare la pensiile magistraților a dus la pierderi financiare semnificative. „A existat un acord cu Comisia Europeană pentru rezolvarea jalonului printr-un proiect de lege, dar afirmațiile contrare din mediul public, împinse de CSM și de membrii magistraților, s-au dovedit a fi false”, a precizat ministrul.
Consecințele pe termen lung pentru bugetul național
Pîslaru a avertizat că, dacă reforma nu va fi adoptată în curând și România va continua să rămână fără o gestionare adecvată a fondurilor, va trebui să recurgă la acoperirea deficitului din bugetul național. Reforma este esențială nu doar pentru a rezolva problema pensiilor speciale, dar și pentru a demonstra românilor că guvernanții respectă principiile de echitate și transparență.
Responsabilitate managerială și viitor promițător
Ministrul a subliniat că gestionarea corectă a fondurilor europene este crucială pentru a evita penalizările economice. „Este important să ne concentrăm pe aprobarea legii și, ulterior, să comunicăm Comisiei Europene despre reușitele noastre. Aceasta va contribui la stabilirea unui climat de încredere în gestionarea fondurilor publice”, a conchis Dragoș Pîslaru.
Cronologia cererilor de plată în cadrul PNRR
Prima cerere de plată din PNRR a fost trimisă Comisiei Europene pe 31 mai 2022 și a fost aprobată în septembrie același an, urmată de alte cereri similare. Cu toate acestea, neîndeplinirea jalonului 215 reprezintă un obstacol major în obținerea unor fonduri esențiale în contextul modernizării infrastructurii din România.