DIANA ȘOȘOACĂ A FOST CHEMATĂ LA PARCHETUL GENERAL ÎN LEGĂTURĂ CU EFECTUAREA UNEI EXPERTIZE PSIHIATRICE
Data publicării: 30.03.2026 11:25 BUCUREȘTI – Eurodeputata Diana Șoșoacă a fost citată luni la Parchetul General în contextul unei proceduri legale ce implică o expertiză psihiatrica. Conform unor surse oficiale din cadrul instituției, procurorii doresc să determine capacitatea ei de a face față acuzațiilor de propagandă legionară, dar pentru a putea demara aceste verificări este necesar acordul ei prealabil. Aceasta este motivul invocat pentru citarea sa, după cum relatează agenția de presă Agerpres.
Diana Șoșoacă, cunoscută pentru opiniile sale controversate, a criticat acuzațiile aduse la adresa sa, comparând măsurile luate de autorități cu cele aplicate în perioadele de represiune politică. În fața susținătorilor săi, care s-au adunat la sediul Parchetului, aceasta a declarat: „Mă trimit pe mine la expertiză psihiatrică, în timp ce Parchetul ăsta General, plin de trădători, trebuie să meargă ei la psihiatrie”. Aceste comentarii subliniază o poziție provocatoare și sfidătoare față de instituțiile statului, evidențiind unele dintre temele recurente în discursul său public.
Acuzații multiple și o situație complicată
Săptămâna trecută, Diana Șoșoacă a avut o audiere în Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European, după ce Parchetul General a solicitat ridicarea imunității sale parlamentare. În acest moment, nu a fost luată o decizie privind această solicitare.
În luna septembrie 2025, Parchetul General a cerut Parlamentului European să ia măsuri în cazul Dianei Șoșoacă, acuzată de 11 infracțiuni, care includ lipsirea de libertate în mod ilegal și promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid. Adițional, ea este acuzată de propagarea de idei fasciste și rasiste, precum și de negarea efectelor Holocaustului. Aceste acuzații denotă gravitatea situației legale în care se află și criticile primite de la diverse aspecte ale societății.
Declarații și confruntări publice
De asemenea, în februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a formulat un denunț împotriva sa pentru promovarea cultului lui Nicolae Ceaușescu. Într-o intervenție în plenul Parlamentului European, Șoșoacă a sugerat, cu o retorică provocatoare, că strategiile de politică externă ar trebui să se inspire din regimul lui Ceaușescu, dezvoltând concepte controversate și reminiscente ale unor perioade întunecate din istoria României.
În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat după ce Șoșoacă l-a glorificat pe Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, lucru care a stârnit reacții vehemente din partea opoziției și a societății civile. La comemorarea a 86 de ani de la moartea lui Codreanu, Șoșoacă a declarat că este un drept al său să-l considere patriot, atrăgând atenția asupra ideologiei extreme pe care o promovează.
Un tablou complicat
În decembrie 2021, o jurnalistă italiană a depus plângere împotriva Dianei Șoșoacă, acuzând-o că a sechestrat-o într-un cabinet de avocatură în urma unor neînțelegeri legate de un interviu. Acest incident subliniază complexitatea situației în care se află, având în vedere că rețelele sociale și mass-media îi amplifică mesajele și gadina în aceeași măsură că le contestă credibilitatea.
Astfel, cazul Dianei Șoșoacă rămâne unul emblematic pentru discuțiile contemporane despre libertatea de exprimare versus responsabilitatea socială. Deși ea își asumă un rol de lider al unei mișcări contestatare, consecințele acțiunilor sale pot avea un impact semnificativ asupra percepției publicului față de valorile democratice și statul de drept în România.