Independența justiției sub asediu: o criză legislativă fără precedent
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a lansat o critică vehementă la adresa modificărilor legislative adoptate de Camera Deputaților, care prevăd pensionarea magistraților la vârsta de 65 de ani începând cu anul 2026. Această decizie, considerată de CSM drept o încălcare flagrantă a principiului independenței justiției, a stârnit o undă de șoc în rândul profesioniștilor din domeniul juridic.
Într-un comunicat oficial, CSM a subliniat că aceste modificări legislative contravin nu doar independenței justiției, ci și altor principii fundamentale ale democrației constituționale, precum securitatea juridică, predictibilitatea normativă și egalitatea în drepturi. Aceste valori, consacrate în jurisprudența Curții Constituționale, sunt acum amenințate de o abordare legislativă pe care CSM o califică drept intempestivă și lipsită de coerență.
Un atac la adresa statului de drept
CSM a evidențiat că puterea legislativă a ales să ignore principiul cooperării loiale între autoritățile publice, plasând astfel în derizoriu valorile esențiale ale statului de drept. Această situație, descrisă ca fiind de neînțeles, reflectă o tendință periculoasă de a modifica esențial statutul magistraților fără o consultare adecvată și fără o analiză profundă a consecințelor pe termen lung.
Mai mult, membrii CSM au atras atenția asupra faptului că astfel de schimbări legislative, introduse într-un mod abrupt și fără o justificare solidă, riscă să genereze consecințe iremediabile în sistemul judiciar. Această instabilitate legislativă nu doar că subminează încrederea publicului în justiție, dar creează și un precedent periculos pentru viitorul democrației românești.
Politizarea independenței justiției: o temă recurentă
Un alt aspect alarmant subliniat de CSM este faptul că independența justiției continuă să fie folosită ca temă de campanie electorală, ceea ce este considerat inacceptabil într-un stat de drept, membru al Uniunii Europene. Această politizare a unui principiu fundamental al democrației constituționale nu face decât să amplifice tensiunile dintre puterile statului și să erodeze încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
În acest context, CSM a reiterat necesitatea respectării valorilor democratice și a principiilor constituționale, subliniind că orice modificare legislativă care afectează statutul magistraților trebuie să fie rezultatul unui proces transparent, bazat pe consultare și dialog între toate părțile implicate.
Un viitor incert pentru sistemul judiciar
Decizia de a crește vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani, fără o analiză detaliată a impactului asupra sistemului judiciar, ridică semne de întrebare cu privire la direcția în care se îndreaptă justiția din România. În absența unor măsuri care să asigure stabilitatea și predictibilitatea cadrului normativ, riscul unui blocaj în justiție devine din ce în ce mai real.
Astfel, rămâne de văzut dacă autoritățile legislative vor alege să țină cont de avertismentele lansate de CSM și de alte instituții din domeniul juridic sau dacă vor continua să adopte măsuri care subminează independența justiției și valorile fundamentale ale statului de drept.