Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție: Contestarea lui Silvestru Șoșoacă, respinsă
Într-o decizie definitivă, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins contestația lui Silvestru Șoșoacă la prelungirea măsurii controlului judiciar. Acesta este implicat într-un dosar în care este suspectat de uz de fals și fals în declarații, în contextul strângerii de semnături pentru depunerea candidaturii la alegerile europarlamentare.
Detalii despre decizia instanței
Decizia instanței a fost clară și concisă: „Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de inculpatul Șoșoacă Silvestru Dumitru împotriva ordonanței privind prelungirea măsurii controlului judiciar din data de 01.08.2024, emisă în dosarul nr. 31/76/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală. Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”.
Acuzațiile aduse lui Silvestru Șoșoacă
Silvestru Șoșoacă a fost plasat sub control judiciar de către procurorii Parchetului General, fiind acuzat de uz de fals și fals în declarații. El a susținut că nu a știut că semnăturile pe care le-a depus pentru susținerea candidaturii sale la alegerile europarlamentare erau false.
Implicarea unui lider de partid în falsificarea semnăturilor
Procurorii au anunțat că în luna aprilie 2024, liderul unei formațiuni parlamentare, deputat, „i-a instigat, atât direct, cât și prin interpuși, pe mai mulți membri ai unei formațiuni politice și pe o serie de angajați ai Parlamentului României care desfășoară activități lucrative în cadrul formațiunii politice respective, să procedeze la falsificarea câtorva mii de liste de susținători necesare depunerii de către un candidat independent a candidaturii pentru alegerile pentru Parlamentul European din data de 9 iunie 2024”.
Metodele de falsificare a semnăturilor
În acest context, liderul formațiunii politice a solicitat mobilizarea în regim de urgență a câtorva zeci de persoane la sediul central al formațiunii politice în scopul completării listelor de susținători necesare depunerii candidaturii independente. În același scop, acesta a transmis mesaje vocale pe grupurile de comunicare, iar în situațiile în care anumite persoane au refuzat să se conformeze, acesta le-a contactat direct punându-le în vedere să se deplaseze la sediul organizației în scopul arătat.
Consecințele falsificării semnăturilor
Ca urmare a acestor activități, membrii formațiunii politice au finalizat activitatea de pregătire și îndosariere a listelor de semnături, aceasta fiindu-i transmisă persoanei care urma să-și depună candidatura și care s-a deplasat la Biroul Electoral Central, depunându-și candidatura. În 11 aprilie, reprezentanții Biroului Electoral Central au confirmat oficial acceptarea candidaturii.
Sursa: Digi24