CCR dezbate conflictul dintre Guvern și Înalta Curte privind restanțele salariale ale magistraților
Curtea Constituțională a României analizează sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul plății restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea a fost formulată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul și a câștigat în primă instanță procesul privind restanțele salariale, apărute în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
În luna iulie, Ilie Bolojan își motiva demersul la CCR arătând că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”. El susținea că „puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, respectiv în zona de Justiție. Potrivit premierului interimar, „instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, ceea ce reprezintă „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.
Premierul interimar a vorbit despre o sumă de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță.
Curtea de Apel a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, respectiv 48 de milioane de lei, și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.